Drumul cărţilor

Aşa cum este firesc, toate poartă numele marelui Mihai Eminescu şi toate au o istorie a lor. În urmă cu trei ani, conducerea Bibliotecii Mihai Eminescu a deschis, în premieră naţională, o secţie în incinta Penitenciarului din Botoşani. Şi de atunci, premierele s-au ţinut lanţ pentru instituţia de cultură, care a început să îşi facă simţită existenţa acolo unde nicio carte românească nu a pătruns vreodată, sau nu a ajuns să fie citită.

Chile. O ţară în care autorii români, inclusiv Eminescu, au fost, până în această vară, total necunoscuţi. Alvaro Albornoz Castro, a fost primul chilian care l-a citit şi tradus pe Eminescu. S-a îndrăgostit de opera lui, de limba română şi de scriitorii români şi a obţinut o bursă de studii în România, oferită de Institutul Cultural Român. A trecut şi prin Botoşani şi s-a transformat în ambasadorul limbii şi cartii române peste ocean.

Directorul Bibliotecii Mihai Eminescu din Botoşani, Cornelia Viziteu, a hotărât ca Botoşaniul trebuie să doneze primele cărţi bibliotecii româneşti din Chile.

În aceste zile, Ministerul de Externe şi-a dat acordul pentru înfiinţarea unui Centru Cultural Român în Chile, unde va transporta câteva sute de volume de carte.

Şi Canada citeşte cărţi româneşti din Biblioteca botoşăneană. În această vară, conducerea instituţiei a trimis 100 de volume Bibliotecii Române din Canada, cu care va consolida relaţia interculturală.

Şi acesta nu a fost decât începutul. Cărţile româneşti au ajuns şi în Veneţia, acolo unde, în urmă cu două săptămâni, a fost deschisă o bibliotecă românească. Iniţiativa, dar şi primele volume, au plecat de la Botoşani.

Următoarea donaţie de carte va pleca la Cernăuţi - Ucraina, unde va fi deschis un Centrul de carte românească, dar şi câteva biblioteci mai mici pentru comunitatea de acolo.