Cal și lapte în regatul porcului

"În Banat, porcul e rege", îmi spunea, zilele trecute, un vechi comerciant de carne din Caraş-Severin, pentru a sublinia apetitul bănăţenilor pentru carnea de porc. De fapt, aici, în această regiune a ţării s-a născut şi zicala: "Cea mai bună legumă e carnea de porc"! Evident, există o oarecare exagerare, deoarece carnea de oaie a fost la loc de cinste, mai ales în Banatul Montan, acolo unde, ţăranii creşteau oi din tată în fiu. Vită se mănîncă foarte rar. "Cine ştie, sîmbăta, duminica, sau cei care ţin regim", îmi spune prietenul meu. Asta nu înseamnă că nu se taie. Se taie şi se tăia! Carnea este comercializată, mai ales în zona de cîmpie. Înainte, se tăia organizat. Existau abatoare autorizate. Astăzi, se taie ici, colo, răzleţ, în curţi. La fel şi calul!

"Calul? De cînd ne ştim se taie cal la... Teregova". Evident, nimeni nu vorbeşte în faţa microfonului, nimeni nu recunoaşte. Cînd becul roşu se stinge - sau "probabil"! - oamenii se dezlănţuie: "din două în două porţi"! Teregovenii taie şi consumă carne de cal. Un kg de carne tocată, amestecată cu slănină de porc costă 10 lei! Cu trei lei mai puţin decît la magazinul din colţ unde aceasta e certificată 100% PORC! În urmă cu 13 ani la Teregova au fost reţinuţi mai mulţi măcelari şi negustori de carne de cal. Tone întregi de carne erau livrate, din curţile transformate în abatoare clandestine, la fabricile de mezeluri avînd eticheta "carne de vită dezosată". Carnea era transportată prin Ungaria deunde se întorcea la abatorizat în România. S-au întocmit dosare penale care... aşteaptă şi astăzi să fie soluţionate!

O altă sursă de carne de cal o reprezintă tăierile cabalinelor bolnave de anemie infecţioasă. În altă comună, Tîrnova, sătenii sînt nemulţumiţi că medicii veterinari le-au confiscat caii "şi bolnavi şi sănătoşi" şi i-au trimis la consum!

"Noi sîntem comercianţi vechi. De zeci de ani se face şmecheria asta cu carnea de cal în locul celei de vită. Toată lumea ştie, toată lumea tace", îmi spune Ion Caraibot, proprietarul unei mici fabrici de mezeluri din comuna Constantin Daicoviciu. "De aceea, noi mergem numai pe porc, crescut la fostul Comtim". Fabrica lui Caraibot prelucrează cinci tone de carne pe zi şi distribuie, prin 12 magazine proprii, preparate din carne în patru zone din jurul comunei: Caransebeş, Oţelu Roşu, Lugoj şi Nădrag. Deci, un potenţial areal de "contaminare" însemnat! Din fericire, fabrica, construită cu fonduri europene, respectă cu stricteţe materia primă, reţetele şi controlul sanitar-veterinar. Altfel, proprietarul ar trebui să restituie banii Uniunii Europene!

La Direcţia Sanitar Veterinară Caraş-Severin, directorul adjunct, dr. Dorin Imbrea, cunoaşte aceste fenomene. "Nu avem voie să facem controale în curţile oamenilor. Fără poliţie", îmi spune. "Poliţia Caraş-Severin nu a fost solicitată niciodată de către DSV în vederea efectuării de controale comune. Ba, din contră, noi (poliţia n.a.) le-am trimis o adresă prin care ne oferim serviciile în acest scop", îmi spune purtătorul de cuvînt al IPJ, Ancuţa Cărbunariu. Şi dacă ar fi existat controale mixte, legislaţia actuală nu le permite poliţiştilor să intre pe o proprietate privată fără mandat de percheziţie! În ceea ce priveşte anemia infecţioasă, dr Imbrea spune că şi în judeţ se aplică programul naţional de eliminare a cailor bolnavi. Carnea acestor cai este bună pentru consumul uman, de aceea este abatorizată. "Caii se trimit în alte judeţe, acolo unde există abatoare autorizate sanitar-veterinar pentru tăierea cabalinelor", spune reprezantantul DSV.

În ceea ce priveşte scandalul laptelui, se poate spune că am căzut în aceeaşi campanie de dezinformare ca în cazul enzimei biffidus din iaurt. "Pot să vă garantez că toate furajele de la crescătorii privaţi conţin o concentraţie mai mare, sau mai mică de aflatoxină, care trece în lapte", spune dr. Imbrea. La ţară nu există fînare specializate, cu ventilaţie şi zone de uscare. Ţăranii nu au bani să-şi construiască aşa ceva. Şi dacă ar avea, nu ar face-o pentru că nu consideră necesar! Astfel, fînul prinde, din cauza depozitării, ciuperca ce produce aflatoxina. Aceasta intră în lapte, însă este nesemnificativ. "Concentraţia maximă admisă în UE este de 10 ori mai mică decît cea acceptată de normele SUA. Aceasta este şi concentraţia din laptele nostru. Ca să ai oarece siptome de boală din cauza aflatoxinei ar tebui să consumi lapte american, doi litri pe zi timp de 10 ani, ceea ce este enorm şi imposibil", spune dr. Dorin Imbrea, din cadrul DSV Caraş-Severin. Problemele sînt altele, la laptele nostru, tratamentele neanunţate sau tuberculoza nedepistată.

Corect! Pe Valea Caraşului, la un centru de recoltare a laptelui. O doamnă, bine îmbrăcată, vine să predea 30 de litri de lapte. În mîna stîngă are carnetul de sănătate vizat de medicul veterinar, care certifică sănătatea animalelor. Este o procedură standard. "Centraşul" nu verifică, însă, carnetul! "Am patru vaci cu analizele la zi" îmi demonstrează doamna, cu ştampilele şi hierogrifele medicului veterinar. "Din păcate, nu toată lumea este cu analizele la zi", îmi spune! Preţul mic al laptelui îi face pe producători să nu pună mare preţ pe calitatea produsului livrat: îl mai "îndoaie" cu apă, sau îl livrează chiar şi atunci cînd vita este sub tratament. 65% din acest lapte ajunge la singura fabrică de lactate autorizată sanitar-veterinar din Caraş-Severin. Cea de la Oraviţa, proprietate a Consiliului JUdeţean. Ilie Şuveţi, directorul fabricii, este vechi crescător de vaci. Îl cunosc de 25 de ani, de pe vremea cînd "păstorea" vacile de lapte din fermele de pe Valea Almăjului. Astăzi, el are grijă de laptele pus pe piaţă în judeţ. "Fabrica de la Oraviţa alimentează peste 34.000 de copii prin programul guvernamental "Laptele şi cornul" precum şi toate instituţiile aflate în subordinea Consiliului Judeţean: spitale, azile de bătrîni, centre de plasament, cas de copii. E o răspundere uriaşă. Laptele este verificat la intrarea în fabrică şi la ieşire", spune Şuveţi.

Dr. Dorin Imbrea, de la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Calimentelor Caraş-Severin, confirmă, din nou. "Fabrica de la Oraviţa este singura din judeţ autorizată sanitar-veterinar. Controalele sînt stricte, nu-şi permit să greşească. Ei pasteurizează laptele la 77 de grade, iar la 60 de grade, principalii viruşi şi bacterii responsabile de toxi-infecţiile alimentare mor! Doar laptele UHT se pasteurizează la 120 de grade, însă îşi poerde proteina. Fabrica de la Oraviţa nu are tehnologia! Consumatorii pot sta liniştiţi", îmi spune Dorin Imbrea.

În "regatul porcului" se taie şi se mănîncă şi carne de cal şi se livrează şi lapte neconform. Cazurile sînt izolate şi nu pun în pericol securitatea alimentară a Banatului de Munte. "Am făcut şi facem controale pe cal şi lapte. Asta nu înseamnă că vom lăsa garda jos", spune dr. Dorin Imbrea, director adjunct al DSV Caraş-Severin.