Autostrada dacilor

S-a săpat în zona localităţilor Poiana, Margine, Abram, Sălard, Fegernic şi Cauaceu. Doar şantierul din Biharia a fost amânat 8 ani, din cauza lipsei banilor, săpăturile începând abia în luna aprilie. Şi chiar aici, arheologii de la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea au avut parte de cele mai importante descoperiri.

Au fost găsite urmele unor civilizaţii din patru epoci, eşalonate din neolitic până în evul mediu, în şapte noi situri arheologice. Vestigiile aparţin culturii Criş (5.500 – 4.200 î.Chr.), geţilor şi dacilor timpurii (sec. VI – sec. IV î.Chr.), celţilor (sec. III î.Chr.) şi sarmaţilor (epocă romană). Pentru prima oară, la Biharia s-a folosit prospecţiunea geofizică, cea mai modernă metodă de cercetare, prin utilizarea magnetometrelor cu ajutorul cărora se găseşte cu mare precizie locul şi dimensiunea vestigiilor îngropate.

Descoperirile aparţinând culturii dacice, spun specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, infirmă, încă o dată, acea Teorie a lui Roesler (“vidul de populaţie”), bazată mai mult pe ipoteze şi speculaţii, potrivit căreia poporul român s-ar fi format la sud de Dunăre, de unde o mare parte a populaţiei ar fi emigrat la nord de fluviu.

Săpăturile pentru descărcare de sarcină arheologică s-au încheiat pe tot traseul din Bihor al Autostrăzii Transilvania, pe o lungime de 57,45 km. De regulă, constructorii sunt întârziaţi de arheologi; acum, aceştia au fost primii care şi-au îndeplinit obligaţiile. Aşadar, “undă verde” pentru autostradă…

Ascultaţi un reportaj realizat de Stelian Radu Cacuci.