Au lăsat mina pentru peşte
Şomerii din Neamţ sunt în căutare de activităţi alternative pentru a-şi întregi veniturile.
Articol de Ştefan Daraban, Iaşi, 12 Aprilie 2010, 15:41
Nebănuite, ca frumuseţe, sînt cărările Neamţului.
Pe oricare drum ai lua-o, în zona montană, întîlneşti la tot pasul desfătări ale naturii vii, cu păduri "curgând" de pe înălţimi până jos, în asfaltul drumului, şi cu ape repezi şi limpezi bolborosind la fiecare poticnire, de-ţi vine să zici, văzîndu-le, tu venit de la oraş, că eşti într-o altă lume. Mai mult, auzindu-i chiar pe cei care prind în fiecare zi susurul de apă, oameni ai locului, ei înşişi minunându-se de darul cu care sînt hărăziţi, te laşi copleşit de măreţia naturii şi, cu voie sau fără voie, baţi câmpii într-o muţenie deloc înţeleasă în vraiştea vieţii urbane. Altfel spus... nimeni nu e mai presus de... natură şi de ceea ce ea e în stare să creeze.
Uite-aşa ajung să bat si eu cîmpii în superlative, tot minunându-mă... O fac însă cu gîndul la oamenii întîlniţi la poalele Grinţieşului, la graniţa dintre judeţele Neamţ şi Harghita, unde hotarul e un pârâiaş năvolnic, al cărui debit e sporit acum, la vreme de primăvară, de topirea zăpezilor de pe creste. Ei bine, de la pârâiaş pleacă toată povestea noastră sonoră şi de la vrednicia unui om care se încăpăţânează spunându-şi că poate face şi altceva decît să lucreze în mina care nu mai este sau să meargă cu drujba ca tăietor de lemne în inima pădurii. Nu este singurul care gîndeşte aşa.
Foşi mineri ori tăietori de lemne în pădurile Grinţieşului, din judeţul Neamţ, sunt în căutare de activităţi alternative pentru a-şi întregi veniturile. Între cele mai eficiente se dovedesc a fi creşterea animalelor, agroturismul, dar şi... creşterea păstrăvului.
Săteanul Mihai Avîrvarei, care locuieşte pe malul pârâului Pintec, cu casa pe malul harghitean al apei şi şi cu păstrăvăria şi celelalte activităţi economice pe celălalt mal, din judeţul Neamţ, spune că a reuşit în ceea ce şi-a propus. Condiţia e să-ţi placa şi să vrei.
Ascultaţi un reportaj realizat de colegul nostru, Ştefan Daraban.