Ionuț Simion, președintele Camerei de Comerţ Americane din România

“Oameni care mişcă România" - Invitat: Ionuț Simion, noul preşedinte al AmCham România

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (14 iulie, ora 21:05) - Realizator: Ruxandra Săraru.

Realizator: Bună seara, doamnelor și domnilor, vă spune Ruxandra Săraru, care vă invită la o ediție specială a emisiunii "Oameni care mișcă România"! Un om care a mișcat România și o va mișca, sunt convinsă, este domnul Ionuț Simion, Country Managing Partner la PricewaterhouseCoopers. Bună seara și bine m-aţi primit la dvs acasă, că sunt la dvs acasă, cum se zice!
Ionuţ Simion: Bună seara dvs și ascultătorilor dvs și bine ați venit!
Realizator: Sunt foarte bucuroasă că în sfârşit fac eu un coleg cu dvs, nu colegul meu, Ştefan Alexiu, într-o emisiune de a mea, pe care eu am găzduit-o, în sfârşit ne vedem faţă în faţă şi suntem unul lângă celălalt şi aş vrea să încep cu funcţia pe care aţi preluat-o în martie 2019, de preşedinte AmCham - Camera de Comerţ Americană din România. Ce a însemnat şi ce înseamnă această nouă poziţie pentru dvs, această nouă sarcină, această nouă oportunitate pentru a vă dezvolta dvs capabilităţile, pentru că este o şansă pentru România şi pentru dvs personal?
Ionuţ Simion: Ca un adevăr istoric, eu am mai fost președinte...
Realizator: Aţi mai fost o dată.
Ionuţ Simion: ... în perioada, cred, 2016 - 2017, doar un an, pentru mi se termina mandatul, și în martie 2019, când am fost reales în board-ul Camerei de Comerț Americane, am ţintit direct la această poziție, pentru că erau niște lucruri pe care încă le mai aveam de făcut. Şi acum sunt în al doilea an de mandat, cred că este suficient, ca să fiu sincer, pentru că este întotdeauna nevoie și de resurse proaspete. Camera de Comerț americană are șase principii, și anume să stimuleze investițiile în România, să faciliteze dezvoltarea antreprenoriatului din România, ca /și/ coloana vertebrală a economiei românești, și totul să se desfășoare în regulile bunei guvernanției, după care, mai sunt trei principii, și anume, construirea unei societăți digitale...
Realizator: Viitorul.
Ionuţ Simion: ... după aceea, un al cincilea principiu este forța de muncă a viitorului, şi anume cum arată forța de muncă în viitor, ce trebuie să facem noi acum ca societatea românească să recapete acea aură pe care a avut-o, de forță de muncă bine calificată pe care a avut-o până de curând, și ultimul principiu, cel care ține și de meseria pe care o am și care explică de ce m-am și dus pentru acest rol, și anume, este vorba despre politica fiscală bugetară a țării.
Realizator: Domnule Ionuţ Simion, în mod cert, o parte importantă din munca dumneavoastră, atât din pozitia de Country Managing Partner la PricewaterhouseCoopers, cât și de președinte AmCham este de relaționare cu autoritățile și de reprezentare a clienților în fața lor. Cum ați spune că a evoluat această relație în ultimii ani?
Ionuţ Simion: Aceasta este o relație cu suișuri și coborâșuri, în care treci de la un dialog destul de intens și constructiv și poți ajunge la perioade în care nu există nici un fel de dialog. Totuși, dacă ar fi să mă întorc în timp, în medie, persistenţa și reziliența de care dai dovadă s-ar putea să se concretizeze în măsuri bune pentru țară, pentru mediul de afaceri. Am să vă dau un alt demers pe care l-am făcut și care și acum este aproape complet, este legat de introducere a facilităților legate de activitatea de cercetare-dezvoltare în România.
Realizator: Care este subfinanțată.
Ionuţ Simion: Este. Nici nu vreţi să ştiţi, este sub 0,4% din PIB...
Realizator: Ba ştiu.
Ionuţ Simion: Este printre cele mai mici din UE.
Realizator: Şi cele mai mici din lume.
Ionuţ Simion: Da. Şi este păcat. Şi ce am venit noi şi am spus, am spus că este foarte important că activitatea de cercetare-dezvoltare din România să fie susținută printr-o măsură a unui credit fiscal. Nu erau foarte mulți bani și răspunsul care l-am primit inițial a fost acela ''domnule, dar în România, de fapt, nu se mai face activitate de cercetare-dezvoltare, se subcontractează bucăți din o activitate de cercetare-dezvoltare''. Şi noi am spus ''domnule, este suficient, măcar de ar subcontracta toată lumea în România câte o bucată de aici, câte o bucată de acolo, pentru că în felul acesta se dezvoltă capabilitățile inginerilor români, cercetătorilor români și sunt sigur că mai devreme sau mai târziu unu, doi, zece vor veni cu idei care să schimbe România, cu care să vină... cu patente, cu cercetare-dezvoltare, cu produse...
Realizator: Cu inovare.
Ionuţ Simion: ... inovare care să facă din România o țară de care toți să ne mândrim''. Şi îmi aduc aminte că am tot susținut acest lucru, chiar mă întorceam din Statele Unite - participasem acolo la un alt segment care e important, se numeşte 'Corporate social responsibility'...
Realizator: /../ CSR-ul.
Ionuţ Simion: ... o să vorbim despre el. M-a așteptat o mașină de la Guvern, de la Ministerul de Finanțe direct la aeroport, m-au luat de acolo. Zice: 'Te rog frumos să mergem și să discutăm despre legea cercetării dezvoltării în Codul Fiscal'. Era ministru de finanțe, cred că era domnul Vâlcov atunci, era domnul ministru Câmpeanu, și zice: '''domnule, explică-ne despre ce este vorba cu această facilitate fiscală''. Le-am explicat, le-am spus, amândoi au căzut de acord că este o măsură foarte bună și au adoptat-o. O să fiţi surprinsă că, după ce au adoptat-o în calitatea lor de miniștri, la o anumită perioadă guvernul s-a schimbat, și acum îi lipsește o normă metodologică de aplicare, care o face nefuncțională la parametri și la potențialul pe care îl are. De aceea, /.../ ''România, te iubesc'' este cred că nu că există oameni care să îi facă mai rău României decât România însăși, dar, pe de altă parte, eu, cel puțin și știu că la fel ca mine mai sunt mulți alții, nu trebuie să renunți.
Realizator: În ultimele luni, în care pandemia a schimbat totul în jurul nostru, cum s-au schimbat fluxurile de lucru în cadrul companiei pe care o conduceți? În ce măsură pandemia a schimbat specificul activității dumneavoastră și a colaboratorilor dumneavoastră?
Ionuţ Simion: Eu pot să spun că suntem una dintre puținele organizații care am trecut instantaneu de la lucrul de la birou la lucrul de acasă și asta a fost și rezultatul unor investiții pe care le-am făcut de-a lungul timpului și să știți că schimbările se fac greu, rezistența la schimbarea este mare în orice organizație, dar odată făcute, ele s-au dovedit a fi extrem de valoroase. A fost o perioadă foarte grea, toți au resimțit și au avut sentimentul că lucrează mai mult de acasă decât lucrau de la birou, pentru că veneau discuții după discuții, call-uri după call-uri, după care a fost o perioadă în care lumea a început să se obișnuiască, iar acum, odată cu transformarea din stare de urgență în stare de alertă, am redeschis și noi biroul, e adevărat, aplicăm niște măsuri de securitate, adică nu toți angajații trebuie să vină în același timp la birou, lucrăm cu echipe diferite a câte 14 zile. Cert e, însă, un singur lucru: că nu toți angajații care ar trebui să vină la birou vin și asta nu pentru că au un refuz, pur și simplu sunt mai eficienți lucrând de acasă, iar asta arată, apropo de forța de muncă a viitorului, că se va înregistra o schimbare de mentalitate, o schimbare de abordare a problematicii. Tot ce pot însă să vă spun și în compensare este că nimic, însă, nu va putea înlocui interacțiunea socială. Nimic nu va putea înlocui ...
Realizator: Transferul de energie direct.
Ionuţ Simion: Exact. Şi atunci mulţi spun 'vor dispărea birourile', alții spun 'ba nu, lumea va reveni și peste o lună, două, trei vor uita'... Eu cred că va fi un mix, în care este foarte important ca oamenii să interacționeze între ei, să aibă loc acest schimb de informații și cunoștințe. Se poate face și prin intermediul calculatorului, al video...
Realizator: Da, intermediar, cum se spune.
Ionuţ Simion: Dar numai în cazul în care care cunoști acea persoană, pentru că atunci când ești o persoană pe care nu o cunoști, indiferent cât de mare ţi-e ecranul pe care te uiți, nu o să fii niciodată capabil să surprinzi toate mișcările și toate...
Realizator: Fineţea, acordul fin./denisse
Ionuţ Simion: Exact!
Realizator: Ca la Radio.
Ionuţ Simion: Ceea ce trebuie citit printre rânduri din comportamentul interlocutorului pe care îl ai.
Realizator: Printre clienții dumneavoastră din România sunt atât firme private, cât și organizații guvernamentale. Tot vorbeaţi despre povești și ne-aţi povestit ceva. Mai povestiţi-ne despre unele proiecte pe care le derulează firma dumneavoastră în acest moment și ce înseamnă ele pentru dezvoltarea României, care vă este atât de dragă?
Ionuţ Simion: Am să vă dau un exemplu de care oarecum sunt și emoțional atașat, deși nu am nicio legătură cu acel loc. E adevărat că acolo trăiește cel mai bun prieten al meu, care este ardelean, și vorbim aici de Valea Jiului. El este din Hunedoara, dar de câte ori îl vizitam mă lua și mă ducea pe toate Valea, așa cum o numesc ei, că ne duceam la Sarmisegetuza, că ne duceam la Straja, la schi, în Parâng, în Retezat și așa mai departe, este o zonă superbă.
Realizator: Superbă.
Ionuţ Simion: Excepţională, lovită de soartă. O zonă care era cunoscută pentru creat aportul pe care îl aducea la dezvoltarea economică a României, la crearea, producerea de energie de care toți aveam... Care a creat, făurit niște caractere puternice - pentru că trebuie să fii puternică poți să lucrezi în mină şi să trăiești, și mă refer și la soții, să stai acasă știind că oricând se poate întâmpla ceva nefericit cu partenerul tău de viață.
Realizator: O nenorocire. Şi acum e Valea Jalei.
Ionuţ Simion: Este o mare durere acolo, iar Uniunea Europeană a pus la punct un proiect, în cadrul SRSS, Serviciul de Structurare şi Reformă Socială, în care practic alocă banii tocmai pentru a crea și a înțelege care sunt măsurile, condițiile necesare care trebuie implementate astfel încât să redea sau să restarteze procesul economic, activitate economică de acolo, să valorifice potențialul pe care îl are Valea Jiului și să îi redea imaginea și măreția pe care a avut-o cândva.
Realizator: A avut-o odată.
Ionuţ Simion: Chiar, apropo de o anecdotă, unul dintre partenerii de dialog de acolo au spus: domnule, dar v-aţi gândit să aduceți în Valea Jiului un hotel de cinci stele? Şi noi ne-am uitat cu ochii mari și am zis: domnule, hotel de cinci stele în Valea Jiului...
Realizator: Chiar aşa...
Ionuţ Simion: Ne-am dus, ne-am uitat, ne-am interesat... Bineînțeles, specialiști fiind, nu se pretează un hotel de cinci stele și ne-am întors cu răspuns documentat şi am spus: domnule, dar nu se pretează aici un hotel de 5 stele. La care, primarul, cu pricina, a spus: bine, domnule, şi un hotel de 4 stele, de 3 stele, important e... hotel să fie și atunci ne-am uitat puțin uimiţi și am zis: păi, bine, dar de ce ne-aţi zis de 5 stele? Am vrut să vedem cât de documentaţi sunteți în a susține dacă ne trebuie sau nu un hotel, nu contau stelele, pentru că noi ne-am dus şi am spus: da, domnule, trebuie un hotel, dar nu de 5 stele. Şi atunci ne-am dat seama cât de mult suflet oamenii aceştia pun, cât de mult le pasă. Şi, în acest proiect m-am întâlnit cu domnul ministru Boloş și i-am spus: cred că ar trebui să ne vedem și noi, ca să putem să aliniem toate, dacă vreți, discuțiile care se poartă astfel încât să facem ceea ce, din păcate, se face de prea puține ori în România, să avem o voce unitară, să gândim comun pentru că este vorba de interesul tuturor, nu de interesul unuia sau altuia.
Realizator: Consensul - asta ne lipsește. Consensul, vocea unitară, cum bine spuneați.
Ionuţ Simion: Da.
Realizator: Pentru că am vorbit de proiecte, ar fi interesant să vorbim și despre finanțarea lor în acest moment, în care o nouă criză să își face deja simțită prezența la nivel global. Aveți pe masă vreo analiză sau vreo încercare de determinare a momentului când va lovi cel mai puternic criza financiară în România?
Ionuţ Simion: Noi am făcut niște analize, atât în cadrul organizației, cât și în cadrul Camerei de Comerț Americane. Şi, în Camera de Comerț Americană am ajuns la concluzia, înainte chiar de a apărea studiile publicate de Fondul Monetar Internațional, de Uniunea Europeană, noi am estimat că contracţia economică.../ilixandru
... a României poate fi oriunde între 6,7% și 12,3 sau 12,4%. Ea însă depinde de niște scenarii, de revenirea economiei. Într-un acest faimos scenariu "V", pe care toată lumea și-l dorește și pe care și Uniunea Europeană și am văzut că și guvernanții noştri l-au îmbrățișat, Uniunea Europeană vorbește de o contracție economică de 6%, noi am vorbit de 6,7%. E adevărat că 0,7 înseamnă ceva, dar sunt relativ apropiate. Problema este că dacă totuși refacerea, restartare economiei nu va avea loc așa de curând pe cât ne-am dori și aici nu depinde doar de România, nu depinde doar de România...
Realizator: Depinde de contextul internaţional european.
Ionuţ Simion: ... depinde de Uniunea Europeană, depinde de economia americană, depinde de ce se întâmplă în China, adică este un impact la nivel global. Atunci, dacă lucrurile se vor mișca mai încet, relansarea economică poate să aibă loc mai târziu şi noi am estimat într-o astfel de situaţie, aşa-numitul scenariu "U", revenire în "U", adică se coboară, se stă la un platou și apoi începe o urcare mai lentă, poate să ajungă chiar undeva la 10%, iar dacă, din nefericire, Doamne ferește, poate apărea o criză de pandemie din nou, ea poate pune economia iar într-o încetinire. Nu cred că se va mai pune problema a unui "shut down" sau unei opriei totale, dar poate să o ducă într-o o situație extrem de dificilă. Noi îl considerăm pe acesta un caz sau, dacă vreți, este "worst-case scenario", scenariul cel mai rău, pe care nu şi-l dorește nimeni. Iar pentru că ați întrebat, cea mai mare problemă a economiei românești, dar și europene și globale este accesul la finanțare, pentru că parametrii economici există, companiile pot să își deruleze activitatea, există cerere, există ofertă. Problema este, de pildă, industria hotelieră sau restaurantele. Sunt în continuare măsuri care sunt necesare pentru a preveni răspândirea virusului, care opresc această activitate economică. O să spunem: "Bine-bine, dar ce importanță au o hotelurile și restaurantele?". Să nu uităm, acei oameni și ei au rate la bănci, acele companii mici, mijlocii...
Realizator: Trebuie să îşi plătească facturile la energie electrică, mănâncă, se îmbracă.
Ionuţ Simion: Şi atunci, riscul acestui efect în lanț care e un bulgăre de zăpadă la început mai mic și apoi se poate acumula, poate să creeze prejudicii sau poate să creeze o problemă foarte mare dacă nu e bine gestionat. Şi aici chiar am făcut un studiu și la Camera de Comerț Americană, erau trei măsuri care a fost foarte bine apreciate de mediu de afaceri și anume: 1. faptul că s-a procedat la rambursarea TVA-ului, apoi faptul că s-a introdus această măsură a susținerii șomajului tehnic și este un efort foarte mare la nivelul stratului fără a genera o valoare adăugată, dar a dat o gură de aer companiilor să își rețină angajații. Multe dintre ele au fost nevoite să ia măsurile de concediere, încetarea raporturilor de muncă, dar, credeți-mă, dezastrul ar fi fost și mai mare dacă nu ar fi existat o astfel de măsură. Şi nu în ultimul rând, există o serie de amânarea la plată, amânarea creditelor la bancă sunt tot așa măsuri care au fost bine primite și care, dacă vreți, așa cum spunea Blücher când l-a văzut pe Wellington: "Să dăm o gură de aer britanicilor." Așa au fost și aceste măsuri, au dat o gură de aer economiei. Acum văd că există un optimism,. Doamne ajută. Din păcate, de data aceasta nu depindem numai de noi, depindem și de maniera în care economia germană își revine, economia italiană, economia franceză, spaniolă, americană, pentru că valoarea creată adevărată este în activitatea de export. Agricultura este cea care poate să îi dea românului de mâncare, indiferent dacă e vreme bună sau dacă e vreme rea. Problema noastră, avem o industrie care să asigure transformarea materiei prime în produse cu valoare adăugată ridicată? La fel ca în cărțile de istorie pe care le citeam când eram mici, că noi exportamam doar materie primă. Ei bine, România trebuie să și întoarcă fața către român și trebuie să îi ajute să își dezvolte aceste întreprinderi mici și mijlocii care, adunate împreună, unindu-şi eforturile, să poată să genereze o activitate agricolă susținută, fie că sunt ferme mari, astfel încât românii să aibă acces la produse românești și să nu mâncăm totdeauna roșii din Turcia, mere din Polonia și cartofi din Ungaria./geftene
Realizator: Din poziţia dvs, domnule Ionuţ Simion, în care aveţi o perspectivă amplă asupra mediului românesc de afaceri, ce lecții ar trebui să învățăm din acest şoc teribil asupra sistemului, șoc numit pandemia de COVID-19?
Ionuţ Simion: Că acolo unde este voință este și putirință, căci românilor sau mai ales guvernanților asta le-a lipsit, voinţa politică ca să realizeze lucruri, astfel că dacă s-a vrut să se prevină, și România a fost printre primele state care a luat astfel de măsuri și de aceea nu avem consecințele care au fost în alte state, luând măsuri imediate și nerenunțând sub presiunea unora sau altora, că trebuie să renunțăm să eliminăm regulile de distanțare fizică ș.a.m.d., a reușit să protejăm românii. Deci trebuie să există voință! Şi, cel de-al doilea, care e oarecum apropiat, e de unitate. Noi, când înțelegem să acționăm împreună, noi, când înțelegem să lăsăm la o parte orgoliile mărunte și interesele de moment, sunteți uimită ce imagine și impresie crăem peste hotare.
Realizator: Şi pentru că amândoi vorbim din prisma unor noi-născuți, cum vedeți șansele noii generații după această pandemie, care nu a fost numai o lecție rea, a deschis și foarte multe oportunități?
Ionuţ Simion: Băiețelul meu s-a născut chiar în ajunul Paștelui și în plină perioadă de pandemie, și trebuie să vă spun că a fost ca o rază de lumină și de speranță, că indiferent cât de greu pot merge lucrurile, cineva vine din urmă cu inocență și cu speranța că vor face lucrurile să fie diferite, pentru ei înseamnă un început nou și, ca atare, țineți minte ce spun chinezi, orice criză, aşa cum se scrie, înseamnă o oportunitate. Pentru noi, această criză, care ne-a scuturat din temelii, poate să reprezinte o oportunitate foarte mare. Vorbim de crearea premiselor pentru relocalizarea acelor întreprinderi care înțeleg că China este importantă, dar trebuie să ai și activitate în Uniunea Europeană. România poate fi una dintre destinațiile pentru astfel de relocare. De aceea cred că există speranță, există viitor. România are atât de mult potențial! Eu pot să vă fac câteva calcule, aşa, numai dacă ne uităm la venitul pe cap de locuitor, Produsul Intern Brut, acum 10 ani, acum și cât va fi peste 10 ani. România în sine nu are altă cale decât înainte: bunăstare, prosperitate, progres. Toată problema este cât ne vom mai opri să ne încheiem la șireturi exact atunci când trebuie să sărim pârleazul, cât vom mai avea această strategie de 'stop and go' și când vom înțelege că trebuie totuşi să mergem până la capăt, căci o decizie luată, chiar dacă e greșită, e mai bună decât o decizie pe care nu o iei.
Realizator: Domnule Ionuț Simion, eu vă mulțumesc și v-aş asculta o viață. Vă mulțumesc că sunteți un om care credeți că România poate, trebuie să meargă mai departe! Vă mulțumesc pentru toate expertiza pe care aţi pus-o la dispoziția acestei țări și sunt convinsă că nu ne veţi ocoli niciodată pe lungimile de undă ale postului de radio România Actualități, sunteți oricând binevenit!
Ionuţ Simion: Eu vă mulțumesc foarte mult, e o oportunitate extraordinară și trebuie să vă spun că Radio România Actualități nu este un simplu post de radio, este o legătură cu ce înseamnă realitatea și este o legătură cu ce înseamnă viitorul țării. Informațiile dvs sunt cele mai corecte și cele mai cerebrale, legate de realitate a țării în care trăim. Mulțumesc mult!