INTERVIU Lucian Bode, ministrul Transporturilor

Ruxandra Săraru - Bună seara, doamnelor şi domnilor, vă spune Ruxandra Săraru, care vă invită la o ediţie specială a emisiunii ''Oameni care mişcă România''. Un om care a mişcat, mişcă şi sunt convinsă că va mişca România este ministrul comunicaţiilor, infrastructurii şi transporturilor, domnul Lucian Bode, care astăzi a avut plăcerea să mă primească la dânsul acasă, adică la minister. Bună seara şi bine m-aţi primit şi bine v-am găsit pe lungimile de undă ale postului de radio România Actualităţi!

Lucian Bode: Bună seara dumneavoastră! Bună seara echipei dumneavoastră! Bună seara ascultătorilor, care sunt convins că sunt în număr foarte mare, cunoscând de câtă simpatie se bucură emisiunea dumneavoastră.

Realizator: Domnule ministru, conduceţi un minister extrem de important din Guvernul României, care are la dispoziţie foarte mulţi bani pentru dezvoltarea infrastructurii. Care este din punctul de vedere al dumneavoastră starea acestei infrastructuri şi cum veniţi dumneavoastră în întâmpinarea aşteptărilor românilor, care sunt, cum spuneaţi dumneavoastră, extrem de mari în acest domeniu?

Lucian Bode: Vreau să începem cu începutul. Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor este rezultatul fuziunii, contopirii a două ministere în 2019, în noiembrie, şi anume Ministerul Transporturilor şi Ministerul Comunicaţiilor. Aşadar, tot ce înseamnă infrastructură, fie că vorbim de infrastructura de transport, fie că vorbim de infrastructura de comunicaţii, este gestionată în acest moment de către noi. Aş începe cu o observaţie pe care am făcut-o de mai multe ori în spaţiul public, mai ales în momentul în care chemam la audieri în Parlament foşti miniştri ai transporturilor, în special. Am fost, după cum ştiţi, din 2016 până în 2019, preşedintele Comisiei de Transporturi şi Infrastructură din Camera Deputaţilor şi veneau foarte mulţi miniştri, s-au perindat mulţi în ultimii ani, şi constatam cu amărăciune că infrastructura rutieră şi cea feroviară este în aer, infrastructura aeriană este la pământ, iar infrastructura navală nu se simte prea bine, să nu spun că este pe uscat, ţinând cont de condiţiile de navigabilitate pe Dunăre. Sigur că cifrele sau datele statistice la nivel european arată foarte rău pentru România în ceea ce creşte calitatea drumurilor, în ceea ce priveşte siguranţa circulaţiei pe drumurile publice. Eu, astăzi, o să spun că avem o reţea de autostrăzi şi drumuri naţionale în operare de 850 de kilometri, extrem-extrem de puţin...

Realizator: Infim.

Lucian Bode: ... cifră care ne poziţionează la coada clasamentului la nivel european, raportat la suprafaţă şi la număr de locuitori. Avem 407 kilometri de cale ferată modernizată la circulaţie de mare viteză mare, mare viteză însemnând 160 de km pe oră, în condiţiile în care reţeaua principală însumează peste 3000 de kilometri de cale ferată. Sigur, pornind de la aceste cifre îngrijorătoare, aş putea spune, noi ce am făcut aici: am venit în noiembrie, am constatat aceste lucruri şi le ştiam, pentru că aveam şi informaţiile din comisie, din comisia de specialitate, şi ne-am propus să acţionăm pe trei direcţii mari, trei direcţii de acţiune. În primul rând, să menţinem toate şantierele deschise şi acest lucru l-am reuşit cu un efort extraordinar şi din partea antreprenorilor şi din partea subcontractorilor, pentru că a urmat o perioadă, după noiembrie-decembrie, perioadă grea, dificilă de pandemie, şi nu a fost uşor să menţii toate şantierele deschise. Vorbim de aproximativ, astăzi, 160-170 de kilometri de autostrăzi şi drumuri naţionale în lucru, după care ne-am propus să deschidem noi şantiere. Fie că am emis ordinul de începere a lucrărilor, efectiv au început lucrările, fie că am semnat contracte de proiectare şi execuţie, asta însemnând că am trecut de etapa cea mai critică şi anume aceea a contestaţiilor - odată ce ai semnat contractul, ai un termen clar până la ce dată predai proiectul tehnic şi până la ce dată predai lucrarea executată.

Realizator: Aici aş vrea să vă întrerup: cum facem cu aceste contestaţii? Asta spunea şi premierul miercuri seara. Nu se poate!

Lucian Bode: Este clar că noi trebuie să umblăm foarte serios...

Realizator: La legilsaţie.

Lucian Bode: ... şi să luăm o serie de măsuri administrative, pentru că statul român astăzi este în foarte multe situaţii o frână în implementarea acestor proiecte şi fie că vorbim de componenta de documentaţii, unde studiile de fezabilitate, proiectele sunt de calitatea de care ştim, fie că vorbim de etapa birocratică de licitaţii, de atribuire, cu acele contestat interminabile, fie că vorbim de partea de contestaţii în instanţă, care ajung să ocupe trei-patru ani de zile./denisse/ Când s-a finalizat contestaţia în instanţă nu mai sunt valabile avizele, de foarte multe ori nu mai sunt valabile proiectele şi, aici, sigur, termenele trebuie reduse, trebuie umblat la legislaţia pe achiziţii, trebuie discutat foarte clar cu justiţia în ceea ce priveşte modul în care sunt soluţionate şi timpul în care se soluţionează aceste contestaţii şi, nu în cele din urmă, cred că o monitorizare profesionistă la implementarea acestor proiecte este necesară. Acestea sunt doar câteva exemple din măsuri de capacitate administrativă, de creştere a capacităţii administrative a statului în implementarea acestor proiecte. Şi închei cu cea de-a treia direcţie de acţiune, pe care noi ne-am propus să acţionăm aici, şi anume noi am spus, miercuri, la evenimentul de lansare a Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică - noi acolo avem, în acest plan avem o componentă foarte importantă - aici, sigur, sunt subiectiv - componenta de infrastructură de transport, acel plan investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. El vine, tot aşa, cu trei obiective strategice - este condiţie favorizantă pentru a atrage fonduri europene în viitorul exerciţiul financiar, să avem acest plan, să ştim ce vrem să facem. În al doilea rând, să actualizăm Master Planul General de Transport, aprobat în 2016, şi, în al treilea rând, să fie un document-cadru de referinţă, pe care îl discutăm cu toate părţile interesate - politic, academic, mediul de afaceri, Camera de Comerţ, structurile patronale, structurile sindicale, ONG-uri, cu toată lumea - şi, în final, adoptăm un act normativ în Guvern şi ne ţinem de tot ceea ce ne propunem în acest plan în materie de finanţare - şi aici, am spus, un angajament ferm al statului, fac o paranteză şi spun foarte clar: angajamentul ferm al statului în ceea ce priveşte finanţarea trebuie să fie de alocare a 2% din PIB în fiecare an pentru proiectele de investiţii în infrastructură. Acestea sunt cele trei direcţii pe care noi am încercat să acţionăm la nivelul Ministerului Transportului, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, şi într-o mare măsură eu cred că am şi reuşit.

Realizator: Domnule ministru, acest Plan Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, mulţi spun că nu vă aparţine. Ce le răspundeţi?

Lucian Bode: În legătură cu şantierele, să vorbim aşa, că, dom'le, continuaţi proiectele pe care cei dinaintea noastră le-au început. Păi ce ar fi trebuit să facem, să le oprim?

Realizator: Aveţi dreptate!

Lucian Bode: Am preluat 94 de kilometri de şantiere deschise şi le-am continuat. 2 - Am deschis şantiere noi. 3 - Am venit şi am spus: acesta este planul pentru ca România, în următorii 10 ani, să aibă toate regiunile conectate şi, bineînţeles, conectate cu Europa. Să nu uităm că tot ce înseamnă reţea principală la nivel european trebuie să fie finalizată până în 2030. Aşadar, planul nostru se suprapune peste planul european şi oricine ar fi fost la guvernare avea obligaţia să vină să pună pe masă un plan, prin care finalizează toate investiţiile în reţelele principale, pentru că noi, dacă ar fi să luăm componenta de rutier, avem definite reţelele principale cu cei aproximativ 3.000 de kilometri, deci de la 850 la 3000 de kilometri în următorii 10 ani...

Realizator: E un salt semnificativ...

Lucian Bode: ... pentru că altfel nu vom putea lega regiunile între ele. Nu trebuie să lăsăm în urmă nicio regiune. Şi atunci, dacă luăm lista cu proiectele din reţeaua principală, din reţeaua secundară, din reţeaua transfrontalieră, intercoridoarele care leagă coridoarele principale de cele secundare, şi aplicăm cele 5 criterii - pot fi 6, pot fi 4, noi am propus 5, şi anume - criterii de prioritizare şi elaborare a ordinii în care noi vom finanţa aceste proiecte: 1. eficienţa economică, 2. reducerea emisiilor de carbon, 3. conectivitate strategică, apropo de reţelele principalele, 4. utilizarea duală a infrastructurii şi 5. maturitatea pregătirii proiectelor. Nu poţi să construieşti 3000 de kilometri de autostradă în doi ani, nu poţi să aloci sau poţi să aloci 4 miliarde de euro anul acesta pentru proiecte de investiţii în infrastructură, 2% din PIB, dar nu poţi să îi cheltui.

Realizator: Exact!

Lucian Bode: Noi am cheltuit cel mai mult anul trecut, aproape un miliard de euro, bani decontaţi pe investiţii în infrastructura de transport./amirea/denisse/ Aşadar, am continuat proiectele găsite în execuţie, în jur de 94 km de autostradă, drumuri expres, de exemplu, am semnat ordine de începere pentru alte lucrări, fie că vorbim de ordine de începere a lucrărilor, fie că am semnat contracte de proiectare şi execuţie, şi suntem în pregătire să semnăm şi alte ordine de începere pentru alte lucrări şi o să vorbim la momentul în care o să discutăm probabil despre şantiere, concret, despre ce şantiere este vorba.

Realizator: Deci, ce se întâmplă în Transilvania, ce se întâmplă în Moldova, ce se întâmplă în Muntenia?

Lucian Bode: Noi, din acest an, vrem să dăm în trafic, să punem în circulaţie tronsoanele de autostradă care au un progres fizic de peste 90 - 95%. Aşadar, sunt şanse foarte mari să finalizăm Sebeş - Turda, cei 40 km, 41 km, sunt două loturi, să finalizăm două tronsoane din Autostrada Transilvania, 25 km, Iernut - Cheţani şi capătul de la Borş la Biharia, să finalizăm Râşnov - Cristian, cu cei 10 km, să finalizăm varianta ocolitoare Bacău. Sigur, varianta ocolitoare Bacău are 30 km, în care 17 km în regim de autostradă. Parte din acei 17 km vor fi daţi în trafic în acest an, dacă nu, aşa cum se angaja antreprenorul, toţi. Acestea sunt obiective pe care noi credem că în acest an le putem da în trafic, în condiţiile în care antreprenorii îşi menţin ritmul pe care noi l-am impus din momentul în care am preluat guvernarea. În acelaşi timp, am semnat, cum spuneam, ordine de începere pentru varianta ocolitoare Timişoara Sud - 25 de km, DN2A2 - 11 km, Craiova - Piteşti, cu tronsonul 1, care era întârziat şi am semnat ordinul începere şi pentru tronsonul 1. În această perioadă, am semnat contracte, şi aici vorbim de aproximativ 70 km de şantiere deschise, în primele şase luni, în zonele despre care am vorbit. Am semnat contracte pentru proiectare şi execuţie, deci nu ne mai întoarcem la contestaţii, suntem în linie dreaptă cu termen pentru finalizarea proiectării, termen pentru execuţie, cu Sibiu - Piteşti, tronson 1. Sibiu - Piteşti tronsonul 1, Sibiu - Boiţa, au început lucrările. Sibiu - Piteşti, tronsonul 5, am semnat contractul între Curtea de Argeş şi Piteşti, cei 30 km, în urmă cu o lună de zile, deci suntem în linie dreaptă cu proiectare şi execuţie Sibiu - Piteşti, care este mult discutat, apropo de blocajele, cu gândacul... Ştiţi cum stătea gândacul în calea fericirii autostrăzii. Astăzi, autostrada Sibiu - Piteşti a prins viaţă, pe tronsonul 1 se lucrează şi se lucrează foarte bine, o companie din Austria lucrează foarte bine, cu un avans foarte bun, iar pe 5 am semnat contractul. Deci, capetele sunt în lucru. Tronsonul 4, vom anunţa câştigătorul în câteva săptămâni sau câteva zile, iar cele mai grele tronsoane, tronsonul 2 şi 3, cele care vor fi cu viaducte, cu tuneluri pe Valea Oltului, noi credem că în acest an putem să semnăm contractele, la fel cum am făcut şi pentru 5. De asemenea, am semnat contractul pentru autostrada Transilvania, tronsonul Târgu Mureş - Ungheni, 10 km, pentru tronsonul Zimbor - Poarta Sălajului, 12 km, pentru tronsonul Biharia - Borş, 30 de km. Sunt doar câteva din contractele pe care noi le-am semnat.

Realizator: Deci, România se mişcă, şi o mişcaţi.

Lucian Bode: Până la sfârşitul anului, eu cred că vom semna ordinul de începere a lucrărilor pentru încă 80 km de autostrăzi şi drumuri expres, şi aici vorbim de finalizarea proiectării pe inelul Bucureştiului, Sud, sunt 52 km...

Realizator: În sfârşit!

Lucian Bode: Contractele sunt semnate, sunt în perioada de predare a proiectului tehnic. Noi, după ce predau proiectul tehnic, semnăm ordinul de începere efectivă a lucrărilor, cele trei tronsoane de pe inelul de sud. De asemenea, vrem să semnăm contractele pentru tronsoanele de pe A0 Nord, inelul Bucureştiului, varianta tronsonul de nord, unde sunt patru secţiuni. Aici suntem în procedură de licitaţie. Am desemnat câştigătorul pentru tronsonul 1, vom desemna câştigătorii pentru tronsoanele 2, 3 şi 4 şi, în condiţiile în care nu avem contestaţii, să semnăm contractele şi pentru inelul de nord al Bucureştiului, pentru proiectare şi execuţie. La fel şi pe zona feroviară, pentru că a fost foarte mult neglijată, din păcate. Cum spuneam, 407 km de linii de cale ferată modernizate din 3.000, cât are reţeaua principală, este extrem, extrem de puţin. Am semnat cel mai mare contract în aprilie, ca valoare vorbind, pentru modernizarea a două secţiuni între Braşov şi Sighişoara, aproape 700 de milioane de euro bani europeni.../dstanesc/denisse/ Apropo, tot ce am vorbit pe componenta de rutier, toate sunt finanţate din fonduri europene nerambursabile, la fel şi aici, pe componenta feroviară, din CEF, Connecting Europe Facility, un program... Am semnat 700 de milioane de euro, bani alocaţi pentru modernizarea infrastructurii feroviare pe coridorul principal. Cum spuneam, ne propunem să finalizăm lucrările pe coridorul principal paneuropean, de la Constanţa la Curtici. De asemenea, avem în derulare două procese de achiziţie material rulant nou, pentru că şi aici lucrurile nu stau deloc bine, calitatea, condiţiile din vagoane ştim foarte bine care sunt şi vrem să înnoim parcul pe bani europeni. Avem 250 de milioane de euro alocaţi, bani gratis, pe care noi putem să îi, folosim pentru achiziţionarea de rame noi, de material rulant nou. Şi pe zona de aerian, chiar dacă a fost puternic afectat de pandemie, practic traficul a scăzut cu 90-95%, traficul aerian, iar cele 12 destinaţii asigurau 87% din veniturile aeroporturilor. Noi lucrăm acum la un plan de măsuri, concret, un ajutor de salvare atât pentru aeroporturi, cât şi pentru companiile aeriene, şi aici mă refer la cele două companii româneşti, TAROM şi Blue Air, pentru a le ajuta să treacă peste această perioadă dificilă. Sigur, TAROM-ul obligatoriu o să treacă şi printr-un proces de restructurare.

Realizator: Restructurare.

Lucian Bode: Şi restructurarea să înceapă de la zecile de funcţii de conducere /.../

Realizator: Încrengăturile...

Lucian Bode: Încrengăturile pe care ştiţi /.../

Realizator: Le ştie toată lumea.

Lucian Bode: Le ştie toată lumea. Noi trebuie să pornim procesul de restructurare. Transportul de marfă în România nu a înregistrat pierderi, dimpotrivă, în unele sectoare, cum este şi cel naval, a înregistrat creşteri. Nu aş vrea să omit chestiuni legate de Portul Constanţa. Portul Constanţa a fost foarte mult neglijat şi, în aceste condiţii, dacă noi nu ne gândim, dar foarte urgent, să investim masiv în Portul Constanţa, în tot ce înseamnă dezvoltarea portului, legătura cu calea ferată, legătura cu autostrada, legătura cu Dunărea, Dunărea navigabilă, să investim în aceste componente, în câţiva ani de zile Portul Constanţa devine obiectiv turistic, pentru că pe tot ce înseamnă coridorul nordic de transport mărfuri între Europa şi Asia, lucrurile sunt închise, se dezvoltă foarte tare coridorul sudic şi avem o competiţie foarte puternică din partea Chinei pe partea de sud, cu achiziţionarea de pachete de acţiuni majoritare la câteva porturi din coridorul sudic, şi dacă noi nu vedem acest lucru şi nu investim în Portul Constanţa, pierdem acea poziţionare strategică. Degeaba mai suntem într-o poziţie strategică, aşa cum este amplasat Portul Constanţa, dacă nu investim acolo.

Realizator: Un mesaj pentru lucrătorii Ministerului Transporturilor, Comunicaţiilor şi Infrastructurii?

Lucian Bode: Avem în cadrul ministerului aparatul central, peste 110.000 de angajaţi. Toţi trebuie să ştie că sunt în serviciul public, şi dacă eşti în serviciul public, trebuie să fii conştient că tot ceea ce faci este în interesul celor care te plătesc, pentru că mergi în fiecare lună acasă cu o remuneraţie şi trebuie să întorci în serviciul public, trebuie să întorci către cei care te plătesc prin ceea ce faci tu zi de zi. Este foarte important fiecare om la locul lui. Dacă suntem conştienţi că nu ne-am născut într-o poziţie, fie ea de conducere, fie ea de execuţie, de la bază până la vârful piramidei, dacă toţi suntem conştienţi că suntem în serviciul public şi suntem obligaţi să întoarcem celor care ne plătesc salariile în fiecare lună, să întoarcem ceea ce merită, cred că România ar merge înainte.

Realizator: Domnule ministru, eu vă mulţumesc că sunteţi în slujba românilor, că sunteţi patriot. A fost o plăcere şi o onoare să stau de vorbă cu dumneavoastră. Sunteţi un om care vă încăpăţânaţi să credeţi că România trebuie şi poate să meargă mai departe şi cu acest gând închei această emisiune cu dumneavoastră. Vă mulţumesc încă o dată!

Lucian Bode: Eu vă mulţumesc, doamnă! Şi, cu mare drag, ori de câte ori o să avem ocazia, vom sta de vorbă, pentru că până la urmă suntem amândoi în serviciul public.

Realizator: În serviciul public. Doamnelor şi domnilor, aici se încheie ediţia din această seară a emisiunii "Oameni care mişcă România". Ruxandra Săraru vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă dă întâlnire marţea viitoare, la aceeaşi oră, cu un alt om care mişcă România mai departe