INTERVIU Diana-Loreta Păun, consilier prezidenţial pe probleme de sănătate

Realizator Ruxandra Săraru: Bună seara, doamnelor şi domnilor, vă spune Ruxandra Săraru, care vă invită la o ediţie specială a emisiunii "Oameni care mişcă România"! De ce specială? Pentru că de invitata din această seară eu m-am îndrăgostit printr-o emisiune, o emisiune a colegei mele Maria Ţoghină, "Serviciul de noapte", nu o cunoşteam, am ascultat-o şi mi-am dat seama că este un om cu totul şi cu totul deosebit. Şi am vrut să o cunosc şi de câte ori am cunoscut-o mi-am dat seama că doamna doctor, conferenţiar doctor Diana Păun, consilier prezidenţial, este un om care chiar mişcă România cu mintea, cu sufletul, cu abnegaţia pe care o pune în slujba oamenilor. Doamna doctor, bine aţi venit la "Oameni care mişcă România" şi vă mulţumesc că ai acceptat această invitaţie!

Diana-Loreta Păun: Eu vă mulţumesc. În primul rând îi salut pe toţi cei care ne ascultă şi doresc să vă mulţumesc în mod special pentru această invitaţie onorantă.

Ruxandra Săraru: Doamna doctor, ne întâlnim acum în nişte momente mai puţin plăcute pentru umanitate şi pentru români, nişte momente în care meseria de doctor e mai mult decât oricând pe buzele tuturor, în sufletul tuturor, ne rugăm pentru doctori şi o să vă întreb de ce aţi ales această meserie?

Diana-Loreta Păun:Dragostea pentru această meserie mi-a fost insuflată de mama mea, care a fost asistentă medicală şi care a fost un profesionist desăvârşit în acest domeniu. Nu numai că mă îngrijea cu multă dragoste atunci când eram bolnavă în copilărie, dar eu îmi petreceam vacanţele de multe ori într-un laborator medical, unde, ca într-un joc de copii, urmăream celulele sângelui pe o lamă, la microscop, ceea ce mi-a trezit curiozitatea pentru această meserie. Dar nu este totul. Cred că este foarte important pentru meseria de doctor să ai talent, să ai chemare, să ai har şi o înţelegere a naturii umane, penrtu că fără empatie, fără atracţie către această zonă este foarte greu să practici medicina. Nu este uşor să îţi construieşti un profil de carieră în medicină dacă nu renunţi la multe lucruri care poate pentru alţii par importante, dar ca să fii un medic bun, pe lângă faptul că trebuie să fii căutat şi apreciat de pacienţi, trebuie în primul rând să iubeşti această meserie şi să ai dragostea şi empatia pentru oameni, care este esenţială în a-ţi practica corect şi cu drag această menire.

Ruxandra Săraru: Pentru că sunteţi dascăl, cred că toţi studenţii dumneavoastră ar trebui să asculte aceste lucruri şi să se gândească de o sută de ori când iau calea acestei profesii.

Diana-Loreta Păun: E adevărat şi să ştiţi că îmi îndemn studenţii să aleagă endocrinologia, specialitatea mea...

Ruxandra Sărarur: Spcialitatea dumneavoastră.

Diana-Loreta Păun: ... şi îi îndemn pe cei tineri să îmbrăţişeze profesia medicală, pentru că este foarte frumoasă şi îţi oferă foarte multe satisfacţii. Cred că în medicină trebuie însă modele, şi eu am avut marea şansă de a avea un maestru cu totul special, pe profesorul Constantin Dumitrache, de la care am învăţat nu numai meserie...

Ruxandra Săraru: Căruia trebuie să-i mulţumesc şi eu pentru tot ce a făcut pentru mine şi pentru familia mea.

Diana-Loreta Păun: Cine nu a auzit de domnul profesor Dumitrache?

Ruxandra Săraru: Aşa este.

Diana-Loreta Păun: Şi cred că pentru a deveni un medic bun ai nevoie de această îndrumare de la un maestru, care să ştie nu numai să îţi cultive dragostea pentru medicină, dar să îţi ofere şi independenţa de care tu ai nevoie ca profesionist, susţinându-te din spate. Or, asta a ştiut să facă domnul profesor, să ne lase să zburăm cu propriile noastre aripi, dar lăsându-ne în fiecare moment convingerea că cineva e acolo, în spate, şi ne îndrumă permanent.

Ruxandra Săraru: Care e starea de sănătate a acestui popor pe care îl iubim amândouă şi de care suntem înconjurate? Care e starea noastră de sănătate actuală, că tot auzim tot felul de lucruri, care mai mult sau mai puţin adevărate, mai mult sau mai puţin profesioniste, cum ne prezentăm noi, românii?

Diana-Loreta Păun: Din păcate, noi, românii, nu avem o stare de sănătate extraordinară, comparativ cu alte ţări europene sau cu populaţia care trăieşte în alte zone foarte apropiate de România. Tendinţa generală a populaţiei României este una de îmbătrânire, ceea ce este o tendinţă generală la nivel mondial, prin scăderea ponderii populaţiei tinere şi prin creşterea ponderii populaţiei în vârstă de peste 60 de ani. Este adevărat că speranța de viață a crescut la nivelul întregii Europe și și în România, dar în acest context putem anticipa și o creștere a incidenței a acelor boli care afectează în general populația vârstnică. Mă refere aici la bolile cardiovasculare, la neoplasme, la diabet, la bolile digestive, la bolile respiratorii, care sunt printre principalele cauze de deces în România. Mortalitatea generală în țara noastră s-a menținut în ultimii ani destul de ridicată, cu tot progresul medicinei, respectiv, cam 12 decese la mia de locuitori, ceea ce înseamnă cu 25% mai mult decât media Uniunii Europene. Un alt indicator foarte sugestiv al stării de sănătate este mortalitatea infantilă. E adevărat că România a avut întotdeauna o mortalitate infantilă mare, ea a scăzut semnificativ în ultimii ani, dar, cu toate acestea, ne menținem pe primul loc în Europa, cu o valoare de 9 decese la mia de născuți vii. Deci, este una dintre cele mai mari rate din Uniunea Europeană. Modelele de mortalitate și morbiditate în România au suferit schimbări, în sensul creșterii prevalenței bolilor cronice, tocmai prin creșterea ponderii populației vârstnice, dar de ce să nu recunoaștem că au intervenit și o serie de factori de risc multipli: obiceiurile noastre un pic cam nesănătoase, incidența mare a fumatului, încă de la cele mai fragede vârste, a consumului de alcool, sedentarismul, obiceiurile alimentare nesănătoase, care, din păcate, ne caracterizează ca popor. Toate acestea și-au adus contribuția la influențarea stării noastre de sănătate. Ca atare, România, la acest moment, prezintă unii dintre cei mai nefavorabili indicatori ai stării de sănătate dintre țările europene. Trebuie să recunoaștem că, cel puțin în ultima vreme, tot mai mulți oameni conștientizează importanța propriei sănătăți și importanța prevenției legată de stilul de viață și legată și de informare. Și vreau, în acest sens, să aduc mulțumiri postului dumneavoastră, dar și altor posturi de radio și televiziune, care informează corect populației asupra necesității menținerii sănătății, prin invitarea unor experți în diverse domenii ale medicinei, reușesc să transmită niște mesaje de promovare a acestui stil de viață sănătos. Dar cred că această preocupare trebuie să se ridice la nivel de Strategie Națională de Sănătate, tocmai pentru că, numai dacă există niște principii clare menționate în Strategia Națională de Sănătate a țării, numai așa putem îmbunătăți starea de sănătate a populației și asta se va reflecta, cu certitudine, în îmbunătățirea indicatorilor stării de sănătate.

Ruxandra Săraru: Pentru că ați vorbit de Strategia Națională de Sănătate, care ar fi pe înțelesul ascultătorului român al postului nostru de radio, care ar fi principalele direcții ale Strategiei Naționale de Sănătate?

Diana-Loreta Păun: Scopul oricărui sistem de sănătate este să răspundă adecvat nevoilor populației, nevoi pe care deja vi le-am enumerat, amintind despre bolile cu care se confruntă românii. Pentru a garanta asigurarea stării de sănătate, care este un drept constituțional, fără îndoială că decidenții trebuie să elaboreze niște politici, dar cred că este foarte important ca aceste politici să fie luate pe orizontală, nu pe verticală. La ce mă refer? Sunt sigură că toată lumea a auzit noțiunea de sănătate în toate politicile. Noi trebuie să corelăm politicile pe care le elaborează Ministerul Sănătății cu toate celelalte existente în domeniul educației, în domeniul muncii, în domeniul mediului. Tot mai mult se vorbește despre o singură sănătate, a mediului, a plantelor, a animalelor, a oamenilor. Vedeți, chiar actuala pandemie ne-a oferit un exemplu în acest sens. Trebuie să știm exact ce germeni circulă de la regnul animal către zona umană pentru a ne putea proteja de viitoarele pandemii și pentru a găsi soluția actualei pandemii. Sunt lucruri deosebit de importante și această pandemie tocmai acest lucru ne-a arătat, faptul că amenințările la adresa sănătății publice sunt extrem de multiple și vin din zone uneori neașteptate și cred că, după ce vom depăși această criză, este foarte important să avem inteligența instituțională de a învăța ceva din lecțiile pe care pandemia ni le-a oferit. O să încerc să conturez pe înțelesul ascultătorilor câteva linii din Strategia Națională de Sănătate, care se scrie chiar în aceste luni, pentru că în următorii ani, practic, noi va trebui să ne adaptăm unei noi strategii./lbadiu/atataru/ În primul rând, cred că este foarte importantă acoperirea universală cu servicii de sănătate. Poate ați mai auzit de multe ori sintagma "pacientul, în centrul sistemului". Cred că de la aceasta trebuie să pornească orice demers în materie de sănătate publică. Trebuie să ne gândim real la nevoile pacientului, trebuie să îl consumltăm în ceea ce privește dorința lui în a căpăta servicii de sănătate corecte, la timp, eficiente, iar dialogul cu asociațiile de pacienți este foarte important pentru a contura, pentru a articula o astfel de abordare. În al doilea rând, pandemia ne-a arătat că, cel puțin la început, am fost un pic nepregătiți. Și nu mă refer numai la România, mă refer la toată Europa.

Ruxandra Săraru: Toți.

Diana-Loreta Păun:Ați văzut rezultatele analizelor epidemiologice, cel puțin în primele luni, de la nivel european, care au demonstrat că, din păcate, nu suntem pregătiți să facem față la astfel de situații. Și, atunci, un punct prioritar pe agenda strategiei ar trebui să fie dezvoltarea capacității noastre de reacție, dezvoltarea capacității sistemului de sănătate de a răspunde unor astfel de provocări. În egală măsură, și administrația publică trebuie să fie pregătită, pentru că nu numai sistemul de sănătate este cel care gestionează o astfel de pandemie; așa cum ați văzut, e necesară colaborarea tuturor autorităților locale, este necesară colaborarea populației în întregime pentru a obține rezultatele necesare. Se vorbește foarte mult în zilele acestea despre reziliența sistemului de sănătate. Or, reziliența sistemului de sănătate tocmai asta înseamnă: cât de bine pregătit este el pentru a face față capacității rapide de reacție în cazuri extreme. Un element deosebit de important, și îl amintesc pentru că el reprezintă o temă importantă pentru Administrația Prezidențială, este tema prevenției. Președintele României a afirmat în nenumărate rânduri că prevenția și educația pentru sănătate trebuie să reprezinte pilonii pe care să se construiască întreaga strategie de sănătate. Și cred că înțelegerea și conștientizarea prevenției încă de la cele mai fragede vârste, din perioada copilăriei, sunt elemente esențiale pentru a reuși o îmbunătățire pe termen lung a stării de sănătate a populației. Să îi învățăm pe copii că trebuie să respecte regulile de igienă, că trebuie să aibă o alimentație sănătoasă, că trebuie să facă mișcare, ceea ce, din păcate, copiii din ziua de astăzi nu prea fac.

Ruxandra Săraru: Nu mai fac.

Diana-Loreta Păun: Să evite comportamentele nocive, să nu mai fumeze; bine, nu vreau să mă extind până la consumul de droguri, deja intrăm în niște teme foarte sensibile, dar consumul de alcool, iarăși, este un element care trebuie luat în considerare, crește prevalența obezității în populația României, inclusiv în populația de vârstă școlară. Sunt motive reale de îngrijorare și toate aceste aspecte trebuie luate în considerare și trebuie elaborată o strategie de educare a populației României în toate aceste zone extrem de sensibile. Și, nu în ultimul rând, să nu uităm că viitorul înseamnă inovație, digitalizare. Această pandemie e adevărat că ne-a digitalizat forțat, dar am reușit, într-un timp foarte scurt, să ne adaptăm. Pe de altă parte, telemedicina, posibilitatea unui pacient de a se programa online, de a apela la medicații de ultimă oră, la tehnologii de ultimă oră sunt aspecte foarte importante. Eu mi-aș dori ca în curând să dispunem de mijloace tehnice prin care să ne putem face chiar o evaluare personală a stării de sănătate. Cine nu și-ar dori un aparat miraculos care, știu eu, dimineața, la trezire, să alerteze asupra stării...

Ruxandra Săraru: De sănătate.

Diana-Loreta Păun: ... în timp real. Să ne spună: aseară ai exagerat; uite, ai trigliceride un pic cam mari, probabil că ai mâncat un pic mai gras, colesterolul este mai mare; ceea ce înseamnă rapiditate de acțiune și beneficii reale în sprijinul pacientului, pentru că, în ultimă instanță, despre asta este vorba: rolul profesioniștilor din sistemul medical. Cred că o strategie corectă a resurselor umane din sănătate este absolut necesară pentru viitorul sistemului sanitar românesc. Vedeți cât de important este deficitul de resursă umană în gestionarea actualei pandemii. Pandemia ne-a dovedit că personalul din sistemul medical are rol vital. Colegii mei au fost în linia întâi în lupta cu COVID-ul de la bun început, din prima zi, deși au trecut prin momente extrem de neplăcute din perspectiva aprovizionării cu echipamente medicale, cu medicamente. Cu toții știm că la începutul pandemiei stocurile de echipamente și de medicamente erau zero și atunci a fost destul de dificil să se adapteze din mers acestor probleme, dar au reușit să o facă și cred că cifrele, rezultatele, cel puțin din primele luni ale pandemiei, arată acest lucru. Dar ei au nevoie de ajutor, au nevoie de valorizare personală și profesională, au nevoie de pregătire permanentă, au nevoie de susținere, inclusiv financiară, și sunt convinsă că decidenții vor lua în considerare la modul cel mai serios politica de resurse umane din sănătate, care este un pilon al strategiei naționale de sănătate.

Ruxandra Săraru: Vrem să nu ocolim situația actuală, și anume, pandemia. Iată vine sezonul rece, vreau un sfat de la un profesionist, ne vaccinăm, nu ne vaccinăm? Toată lumea întreabă: e bine, nu e bine? Avem stocuri de vaccin antigripal? Care este soluția?

Diana-Loreta Păun: Pornind de la principiul vaccinarea a adus beneficii enorme omenirii, asta ştim cu toţii, practic, au fost înlăturate boli invalidante sau boli mortale, mă refer la poliomelită, mă refer la variolă, din păcate, în ultimii ani suntem martorii unei erodări a încrederii populației în imunizarea prin vaccinare, motivul nu aş vrea să vi-l spun eu, cred că îl cunoaștem cu toții, dar aceasta a dus la scăderea acoperirii vaccinale la nivelul populațiilor, inclusiv al populațiilor vulnerabile, copii și vârstnici, și multe dintre bolile care pot fi prevenite prin vaccinare au reapărut, mă refer la rujeolă, pentru că știți situația cu vaccinarea antirujeolică din ultimii ani din România. Deci, practic, boli care au fost eliminate, boli severe, nu știu dacă colegii mei mai tineri medici au văzut cum arată un pacient care a suferit sau care a trecut prin poliomelită, e o boală extrem de invalidantă și foarte impresionantă, de ce să revedem cazuri dramatice, când putem să prevenim foarte ușor astfel de boli? Or, în contextul pandemiei de coronavirus, având în vedere că perspectiva revenirii la o viață normală este legată de apariția unui vaccin cât mai rapid, un vaccin care să fie eficient şi sigur, conexiunea dintre vaccinare și reziliența sistemului este esențială. Vedeţi ce eforturi se fac la nivel internațional pentru obținerea în timp util a unui vaccin, bineînțeles cu respectarea tuturor regulilor de punere pe piață a unui vaccin, în condițiile în care aceste reguli nu sunt deloc ușor de îndeplinit. Cred că este nevoie de multă susținere din partea actorilor responsabili în primul rând pentru a combate dezinformarea și pentru a consolida încrederea populației în vaccinare, în special în contextul în care vom avea certitudinea că un vaccin COVID eficient și sigur va apărea și va deveni disponibil. Cred că conştientizarea importanței vaccinării în prevenirea și apariția bolilor trebuie să fi prioritară și ar trebui să facă parte din acel tablou general al încrederii în prevenție pe care eu îmi doresc foarte mult să o cultivăm în populația României. Până la urmă, imunizarea este prevenție. Până atunci, însă, sunt două elemente importante care trebuie menționate. În primul rând autoritățile trebuie să asigure aprovizionarea eficientă cu vaccin antigripal și, din datele pe care le dețin, Ministerul Sănătății a făcut eforturi pentru a asigura doze corespunzătoare de vaccinuri, numeric, pentru populația vulnerabilă și pentru colegii din sistemul sanitar și nu numai, pentru toți cei care au meserii care expun la risc, și până la ora actuală au fost deja vaccinaţi mulți dintre cei care sunt pe schema obligatorie de vaccinare. Se dorește din partea decidenților creșterea accesibilității la vaccinuri, prin implementarea unui proiect de vaccinare, la cerere, în farmacii, adică, cei care știu că nu au reacții adverse, care au mai făcut vaccinul în anii precedenți și au, bineînțeles, avizul medicului de familie să poată solicita să fie vaccinaţi rapid și, în sfârșit, fără alte elemente de risc în farmacii.Și, la acest moment, din câte știu, există un plan al ministerului pentru a asigura o acoperirea pe perioada acestui sezon. Cred că trebuie să combatem orice ezitare din partea populației de a se vaccina. Deci, să trecem peste această neîncredere și această rezistență.

Ruxandra Săraru: Rezistență, da, care parcă noi trecusem de ea la un moment dat. Nu știu ce ne oprește să fim cum am fost cu câțiva ani înainte.

Diana-Loreta Păun: Da, accesul la informație astăzi este liber. Oricine poate să se informeze din media sau din social media. Dar cred că este foarte important să ai o sursă de încredere, informația să vină de la experți, de la profesioniștii din domeniu, care se prezinte inclusiv riscurile nevaccinării, care sunt cu mult mai mari decât orice risc de vaccinare.

Ruxandra Săraru: Doamna doctor care au fost principalii oameni care v-au ajutat în viața dumneavoastră, în carieră, în meserie? Cui trebuie să-i mulțumiți? Mamei, în primul rând, am înțeles, dar mai sunt oameni în afara de mamei și domnului profesor Dumitrache căora ar trebui să le mulțumiți; ăsta e moment pentru cariera frumoasă pe care o aveți până acum și pe care o aveți de acum încolo în față.

Diana-Loreta Păun: Cred că nu pot să închei acest interviu fără a mulțumi cu toată recunoștința și aprecierea președintelui României, care mi-a oferit posibilitatea să lucrez în acest loc deosebit de special, care este Palatul Cotroceni, într-un domeniu care îmi e atât de drag, sănătatea publică, pentru că, deși sunt medic endocrinolog, am această înclinare în a evalua sănătatea întregii populații și nu numai a pacientului și m-am și pregătit în acest sens. Or, domnul președinte mi-a oferit încrederea și onoarea de a îmi permite să îi prezint ideile pe care le-am avut și de a susține proiectele pe care i le-am propus, iar ceea ce s-a întâmplat în primul mandat și acum, din păcate, în perioada pandemiei, pe cel de-al doilea mandat, dovedesc odată în plus implicarea constantă și efectivă a domniei sale într-o zonă extrem de dificilă, foarte complicată care este sănătatea publică. Pentru că așa cum ați văzut, cel puțin pe perioada stării de urgență, când domnia sa a acționat în spiritul decretelor prezidențiale, lucrurile au fost sub control, comparativ cu ce s-a întâmplat în restul Europei, și România, o țară care nu dispune de posibilitățile financiare ale altor țări și nici de un sistem de sănătate atât de performant, cu toții cunoaștem vulnerabilitățile sistemului, a obținut rezultate foarte bune, epidemia era ținută sub control. Bineînțeles, pe măsură ce au apărut măsuri de relaxare și lucrurile au evoluat, vedeți, e deja sofisticat să gândim viitorul pandemiei, pentru că sunt nenumărate necunoscute și până la apariția unui medicament eficient sau a unui vaccin noi trebuie să luăm măsurile de precauție...

Ruxandra Săraru: Și pe care vă rog să le repetați și dumneavoastră, pentru că niciodată nu e prea mult să repetăm ceea ce este de bază în prevenția acestei pandemii.

Diana-Loreta Păun: E adevărat. Sunt lucruri simple: purtăm masca, păstrăm distanța, evităm aglomerările, ne spălăm pe mâini, ceea ce nu e deloc sofisticat și e o măsură de bun simț în ultimă instanță. Și toate aceste elemente, luate împreună, ne protejează de COVID și sunt metode de limitare a transmiterii virusului, până în momentul în care, repet, va apărea ceva care va transforma acest virus păcătos într-un virus oarecare, de care ne putem feri, având o viață normală, pentru că toți ne dorim să revenim la viața pe care o aveam înainte de pandemie.

Ruxandra Săraru: Doamna conferențiar doctor Diana-Loreta Păun, eu vă mulțumesc pentru tot ce ați făcut până acum pentru pacienți și pentru studenți, vă mulțumesc pentru participarea la acest interviu, vă urez succes și ne urez cât mai devreme să ajungem la o viață normală!

Diana-Loreta Păun: Vă mulțumesc!

Ruxandra Săraru: Doamnelor și domnilor, aici se încheie ediția din această seară a emisiunii "Oameni care mișcă România". A fost un om care se încăpățânează să creadă că România poate și trebuie să meargă mai departe. Ruxandra Săraru vă mulțumește pentru atenție și vă dă întâlnire marțea viitoare, cu un alt om care crede în destinul României.

Transcriere text: Agenția de presă RADOR