INTERVIU Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi

RRA: "Oameni care mişcă România" - Invitată: Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (12 mai, ora 21:05) - Realizator: Maria Țoghină- Matematician de formație, cu o puternică viziune liberală, invitata ediției este o persoană care, prin ceea ce a realizat deja, dar și prin ceea ce face zi de zi contribuie la dezvoltarea României. A fost membră a Parlamentului European începând cu anul 2007, din primul moment al aderării țării noastre la Uniunea Europeană, a fost președinta Comisiei pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European din partea grupului Partidului Popular European, iar acum este comisar european pentru Transporturi. În această calitate, a avut o contribuție majoră la crearea coridoarelor umanitare care au permis revenirea în țările mamă a cetățenilor aflați în dificultate, între care și mulți compatrioți, dar și în menținerea lanțurilor de aprovizionare funcționale pe durata actualei pandemii, prin menținerea operațională a traficului de mărfuri în întreaga Uniune.
Bună seara și bun venit la "Oameni care mişcă România", doamna Adina Vălean!

Adina Vălean:Bună seara! Vă mulțumesc pentru invitație.

Realizator: Mi-ar fi plăcut să realizăm acest interviu în vremuri de normalitate, nu sub semnul pandemiei COVID-19. Cum a fost această perioadă pentru comisarul european? Dar pentru omul Adina Vălean? Care a fost cea mai mare provocare?

Adina Vălean: Eu sunt unul din cei cinci comisari din echipa de răspuns la criză a Comisiei Europene, creată de preşedinta Von der Leyen chiar în primele zile ale crizei coronavirus, prin urmare aproape întreg programul de lucru este modelat de urgenţele şi necesităţile fizice date de pandemie. Transporturile sunt în prima linie acum şi când spun asta mă refer nu numai la pierderile imense economice din sectoarele care se ocupă cu transportul pasagerilor, dar şi la transportul de marfă, care în mod normal mențin intacte lanțurile de aprovizionare, permit funcționarea pieței interne europene. De altfel, primul semn al crizei în acest domeniu a venit cu blocajele transporturilor de marfă. Am văzut cu toţii închideri de frontiere, perturbări majore ale traficului în anumite granițe, cozi dramatice de 40 de kilometri, cu timpi de așteptare care puneau în pericol nu numai mărfurilor perisabile şi esenţiale, dar şi șoferii care erau supuși unui stres uriaş. Am văzut grupuri de șoferi în parcări, o ameninţare pentru sănătatea lor, de asemenea. Din dorința, de înțeles, de a-şi proteja cetățenii, unele state membre au luat în primă fază măsuri unilaterale, care au condus la această situație pe care am descris-o. De aceea, una din primele măsuri pe care le-am luat în echipa de criză a fost să creăm așa-numitele culoare verzi dedicate transporturilor de marfă, cu procedurii simplificate, aplicate la fel în toată Europa, să reducem la minimum timpii de aşteptare la frontieră, noi chiar am pus un targhet de 15 minute, pentru că în felul acesta nu numai să rezolvăm problema blocajului, dar să şi protejăm și personalul din transporturi, oamenii care, trebuie să spun, ne asigură acum în condiții grele bunurile de care avem nevoie. Mă bucur să spun că ţările membre l-au implementat repede și eficient, atenuând, astfel, o posibilă criză a lanțurilor de aprovizionare. Poate că este cea mai mare provocare în perioada crizei, pentru că nu a presupus doar crearea unui set de reguli clare aplicabile, presupune şi eforturi continui de implementare. În fiecare zi, primul lucru dimineaţa /.../ situaţia din frontieră, o evaluez pentru că avem inclusiv un proiect cu satelitul Galileo, care monitorizează ce se întâmplă în frontieră şi anume o reţea de puncte de contact cu statele membe, pe care îi sunăm practic să vedem ce se întâmplă, de ce creşte traficul într-o anume frontieră, asta ca să aveţi o idee. Per ansamblu, este o perioadă grea, este intensă, multă presiune, multe decizii de luat în regim de urgenţă, cu proiecte mari, cu modificări mici, dar importante pentru piaţa transportatorilor. Uneori nici nu ştim ce ne aduce ziua de mâine pentru că sunt atâtea date pe care nu le avem încă despre pandemie, dar pot spune că suntem organizați riguros în Comisia Europeană și asta ne-a ajutat să funcționăm peste capacitatea noastră în condiții normale. Acum, m-ați întrebat de omul Adina Vălean în această perioadă de criză. Sigur că nu pot despărți omul de comisar, că doar nu sunt doar persoane diferite, dar, ca de obicei, chiar în timpuri mai puțin bizare ca acestea pe care le trăim, viața mea de împarte între muncă și familie. Încercăm cu toții să suportăm izolarea și condițiile care sunt impuse cetățenilor, așa cum cred că fiecare dintre noi se străduiește acolo unde se află. Lucrez mult în teleconferință, videoconferință, merg și la birou, vin și acasă. Toate procedurile de dezinfectare, de mici aprovizionări și așa mai departe, toate lucrurile astea fac o viață firească și cred că fiecare dintre cei care ne ascultă se pot regăsi cumva în ea.

Realizator: Care sunt principalele proiecte pe care le aveți în derulare în această dificilă perioadă? Care au fost principalele acțiuni, măsuri dispuse în vederea reducerii impactului actualei crize?

Adina Vălean: V-am povestit deja de culoarele verzi, de faptul că noi monitorizăm zilnic și intervenim când apar disfuncționalități. Avem creat chituri speciale pentru traficul aerian de marfă, care este esențial în criză. Acesta este un tip de transport care permite mai ușor și cu mai puține riscuri deplasarea bunurilor esențiale, cum ar fi: medicamente, chiar din zonele roșii cu un grad mare de infectare către alte regiuni. Am creat recomandări pentru sectorul maritim, extrem de importante din punctul de vedere al echipajelor, al protecției lor, al pasagerilor. Ultimele vase de croazieră şi-au încheiat voiajele în aprilie, deci în plină criză, iar procedurile de debarcare erau complet necoordonate, fiecare cu propriile idei și atunci a trebuit să le reglementăm, să le cerem să fie aplicate uniform pentru a preveni în primul rând o criză umanitare. Apoi, am avut problema drepturilor pasagerilor, pentru că Uniunea Europeană are o legislație foarte bine așezată privind protecția pasagerilor cărora li se anulează călătoriile și ne-am trezit într-o plină criză de lichidități a companiilor, în special a celor aeriene, dar nu numai pentru ele, pentru toate modurile care amenința sau amenință încă, să-i spunem, dreptul pasagerilor de a-și recupera banii pe biletul plătit. Pe de-o parte, am scutit liniile aeriene, acuma în suferinţă financiară, de a oferi compensații care erau și ele prevăzute în legislație, dar am căutat să protejăm pasagerii. Am ținut foarte drept cârma, să spunem, în aceste ape tulburi și am insitat pe faptul că această legislație trebuie aplicată de toate statele membre. De altfel, săptămâna aceasta, mâine chiar, ca să vă dezvălui, vom adapta un set de recomandări care fac, din nou, foarte clar faptul că drepturile pasagerilor la rambursare trebuie respectate. În plus, li se oferă statelor membre și companiilor sugestii, cum ar putea să facă ca oferta lor, eventual de vouchere sau alte servicii, să fie cât mai atractivă pentru ca cineva care, să spunem, nu este neapărat presat să-și recupereze banii să accepte poate o ofertă chiar mai atrăgătoare decât cea pe care a avut-o atunci când și-a recuperat biletul. Dar rămâne, vă repet, ideea că oamenii care optează pentru acest lucru trebuie să-și primească banii înapoi. Poate noi am intrat în această criză cu măsuri unilaterale luate de statele membre, dar încercăm să ieșim totuși din criză împreună, astfel încât alte măsuri pe care le-am luat, punctuale, pentru aviație, cum ar fi, de exemplu: ridicarea obligației de a folosi /..../de aeroport, alte obligații care sunt greu de aplicat în criză, tot felul de certificate care ar fi trebuit reînnoite și pe care lucrătorii din transporturi nu le mai pot realiza din cauza acestor măsuri de lockdown. Ne-am aplecat asupra tuturor și am încercat să creăm reguli comune, astfel încât să știm cu toții împreună ce avem de făcut.

Realizator: Care sunt, din perspectiva româncei Adina Vălean, obiectivele și prioritățile mandatului de comisar european pentru un domeniu extrem de important cum este cel al transporturilor?

Adina Vălean: În acest moment, din pricina crizei, eu înțeleg că vedem un orizont mai apropiat de lucruri și de acțiuni. Ne uităm la estimările economiștilor, vedem că ele sunt de scădere pentru următoarea perioadă și atunci este absolut evident că va fi nevoie mai întâi de o recuperare, de o reconstrucție, apoi de o restabilire, să zicem, a făgaşului normal. Prin urmare vom avea un plan de recuperare economică, cu siguranță dominat de reguli de sustenabilitate, care să ne ajute să facem tranziția spre nişte transporturi mai curate din punct de vedere al emisiilor și mai inteligente, mai sofisticate tehnologic. Toată această aşteptare există la publicul larg și soluţiile tehnologice există în mare măsură în piață, așa încât ar fi păcat să pierdem oportunitatea ca ele să fie puse cumva în aplicare. Vor fi în continuare investiţii în infrastructură, cu un focus, apropo de ceea ce spuneam, pe modurile mai puţin poluante. Anul 2021 l-am declarat la nivelul Comisiei Europene, la inițiativa mea, un an al căilor ferate, ceea ce este, cred eu, o implicaţie pentru priorităţile pe care le avem. Avem în plan reformarea sistemului de management al traficului aerian, pentru a crea un spațiu aerian comun, la nivel european, astfel încât totul să devină mai eficient şi mai simplu. Asta ar duce la o eficientizare din toate punctele de vedere și financiar și tehnologic al /.../ în Europa. Avem în plan reinvestiţii în infrastructură pentru combustibili alternativ, pentru mașini electrice, pentru toată această infrastructură care este necesară în a accepta mai mult în piață mijloacele alternative și mai curate de a călători.

Realizator: Ce reprezintă pentru România faptul că deţineţi acest portofoliu și ce vă propuneți pentru țara dumneavoastră, pentru că nu vă puteți rupe,așa de tot, de locul de unde veniţi și pe care știu că îl iubiți?

Adina Vălean: Sigur, aşa este. Acum, desigur, comisarii deservesc în mod egal toate țările Uniunii Europene. Sunt adesea atenționată, mai ales de jurnaliștii români, că e ironic că România, o țară cu atâtea probleme de infrastructură, de ce tocmai portofoliul transporturilor? Poate fi ironic, dar e productiv din două puncte de vedere. Primul, că autorităţile române au un canal de comunicare deschis cu mine, care le poate permite să creeze proiecte bune, pe care să le pună în aplicare. Al doilea este că, un comisar care înțelege problemele de infrastructură din țările mai nou intrate în Uniunea Europeană poate aplica această înțelegere în proiectele pe care le crează pentru Europa. În perioada de dinainte de criză am avut nenumărate discuții cu reprezentanții guvernului de la București, foarte constructive. Deci am speranța comună cu cea a românilor că vom face progrese vizibile în ceea ce privește infrastructura, nu numai rutiere, ci şi de căi ferate sau de curse navigabile. Există foarte multă intenție din partea mea pentru a ajuta, pentru că atunci întotdeauna când mă uit la harta de conectivitate a Europei să știți că Estul sare în ochi că este mult mai puţin conectat, şi asta este per ansamblu, nu mă refer numai la România, aşa că lumea înțelege nevoia de a investi suficient de mult în țările din Estul Europei, în țările nou intrate, astfel încât problemele de conectivitate să fie rezolvate.

Realizator: Pentru că sunteți de mai bine de 10 ani și jumătate de timp la Bruxelles, jumătate din timp în România, v-aş întreba cum se vede România de la Bruxelles?

Adina Vălean:Da, e o întrebare clasică. Trebuie să vă spun că eu o văd în principal prin prisma cabinetului meu și din cabinetul meu România se vede ca o țară care colaborează bine cu instituțiile europene, care își asumă o vocație europeană, se vede ca o ţară care a dat oameni buni în instituţiile Comisiei şi nu numai, care muncesc pentru o Europă mai bună și mai prosperă, se mai vede ca o ţară frumoasă pe care mulţi occidentali o vizitează sau vor să o viziteze şi sper ca asta să devină din nou posibil cât mai repede.

Realizator: Care sunt oportunitățile pentru români și pentru România în acest domeniu?

Adina Vălean:Asta a fost o preocupare întotdeauna în activitatea mea, pentru că am fost în prima generaţie de europarlamentari români după intrarea României în Uniunea Europeană. De exemplu, primul nou mare proiect în Parlamentul European, acum 1000 de ani, a fost legat de drepturile românilor de a muncii pe piața unică în condiții egale cu toți cetățenii europene. Şi nu cred că trebuie să uităm că Uniunea Europeană a fost o șansă pentru România, că progresul nostru economic a fost spectaculos în toată această perioadă, că făceam parte dintr-un act ambiţios şi important pentru întreaga lume, că e vorba de standarde de viață sau de ținte ecologice, de industrie, de inovaţie. Uniunea e printre liderii mondiali și România e o parte a acestui lider mondial. Sigur, cineva poate zice: dar noi nu avem autostrăzi, vesticii au; nu avem spitale performante, vesticii au, dar UE e o şansă să avem, să avem şi noi, şi când le vom avea... Asta, când le vom avea - e întrebarea...?

Realizator: Depinde de noi.

Adina Vălean:Exact. Trebuie să hotărâm noi singuri. Dar avantajul lui de a fi în Uniune se văd poate mai clar în această criză în care totuşi s-au mobilizat resurse financiare uriașe şi a existat coordonare și suport şi solidaritate pentru toată lumea, iar România a făcut parte sau face parte din obiectivele acestui tip de sprijin oferit intracomunitar.

Realizator: Doamna Adina Vălean, ce va fi după, când, dar mai ales dacă ne vom întoarce la viața de dinainte de pandemia de COVID-19?

Adina Vălean: Cred că întrebările pe care şi le pun toţi: plecăm anul acesta în vacanță?

Realizator: Era şi următoarea mea întrebare: plecăm anul acesta în vacanţă?

Adina Vălean:Cum vom circula în UE? Mulţi europeni îşi pun această întrebare, dintre aceștia și concetățenii noștri, desigur, pentru că s-au văzut puși în situația de a nu mai călători, cu zboruri anulate, dacă își recuperează banii pe biletele achitate în avans și așa mai departe. Acum trebuie spus foarte clar, că până când nu vom avea un vaccin sau un tratament care să fie valabil pe scară largă, va trebui să învățăm să trăim cu virusul. Acest răspuns nu poate fi formulat cum, când nici de epidemiologi, nici de virusologi. Când şi unde plecăm în vacanţă? E o chestiune strict legată de evoluţia pandemiei din diversele ţări europene. Spun asta anume de ţări europene, pentru că aş recomanda prudenţă pentru ţările din afara UE. Urmare a recomandărilor oficiale și respectarea regulilor ar trebui să fie norma, pentru că dacă facem aceste lucruri atunci vom avea vacanțe cât mai repede. Chiar mâine, din nou vă dezvăluiesc, vom adopta în Colegiul Comisie un set de recomandări. Din perspectiva mea, a transporturilor, pentru fiecare mod de transport, astfel încât să putem să folosim avioanele, trenurile, autobuzele, feriboturile, mă rog, mai puțin interesant pentru noi, dar sunt foarte multe regiuni din Europa pentru care acest mod de transport este absolut esențial, să le putem folosi în condiții de siguranță, cu toate precauțiile posibile și atunci noi spunem: uite, pentru când se reia transportul cu avionul astea sunt regulile de siguranță pentru pasageri, pentru lucrătorii din domeniul respectiv. Iar colegii mei, care se ocupă în special de turism, de chestiunile legate de sănătate vor veni și ei la pachet, mâine, cu recomandări, norme de siguranță pe care le pun în ipoteza în care un stat membru hotărăște să îşi deschidă granițele pentru turism sau pentru transporturi. De asemenea, punem tot mâine această recomandare de care v-am vorbit înainte, apropo de a face mai atractive voucherele, în ipoteza în care cineva dorește să accepte un serviciu care să fie poate mai atractiv decât recuperarea imediată a banilor de pe o călatorie sau de pe un pachet turistic anulat. Insist asupra faptului că legislaţia permite tuturor să îşi ceară dreptul de rambursare cu prioritate dacă asta aleg să facă.

Realizator: Cum se va schimba Europa în urma acestei crize? Sunt analize care anunță o criză economică provocată de această pandemie. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru a reduce impactul acestei crize?

Adina Vălean: Cred că, dacă vă dau câteva exemple privind răspunsul economic până în acest moment la criză este uşor de înţeles. 100 de miliarde de euro în împrumuturi pentru statele membre prin instrumentul așa-numi SURE, care a fost creat pentru a atenua riscurile de șomaj; 8 miliarde de euro pentru IMM-uri, asistență financiară pusă la dispoziție de Comisie încă din 6 aprilie; 36 de miliarde de euro pentru investiții ca reacţie la coronavirus, inclusiv pentru sistemele medicale; pachet financiar 750 de miliarde de euro prin Banca Centrală Europeană. Grupul Băncilor Europene de Investiții a propus un plan de mobilizare a unei finanțări de până la 40 de miliarde de euro pentru credite-punte, pentru problemele de lichidități cu care se confruntă multe din companii în ziua de astăzi. Un lucru pe care l-am făcut încă de la început a fost, desigur condus în primul rând de colegii mei de la Competiţii, DG Competition, să flexibilizeze regulilor privind ajutorul de stat, astfel încât statele membre să poată păşi hotărât în a acorda sprijin financiar pentru toate companiile care se află în stres de lichidități în această perioadă. Iar un locul la care lucrăm, vă dezvălui din nou, este tocmai impactul economic pe fiecare stat membru, pe diverse sectoare - transportul este unul din cele mai impactate, iar în baza acestei evaluări economice propunem în cadrul schemei financiare multianuale, bugetul Uniunii Europne, vom propune, îi spunem nou un şapou, o cameră de frunte, în care vom așeza fondul de redresare economică și acesta va ţinti exact sectoarele impactate la nivelul Uniunii Europene și va avea o oglindă perfectă în fiecare stat membru pe companii care aparțin acestor sectoare.

Realizator: În final vă rog să le adresați ascultătorilor Radio România un mesaj.

Adina Vălean:Eu vă mulțumesc, în afara faptului că aș vrea tare mult să le spun tuturor că le doresc multă sănătate și putere, să trecem împreună prin această criză. Mă gândesc că tocmai a fost ziua Europei, pe 9 Mai, și atunci poate să amintesc vorbele unui mare european, ale lui Robert Schumann, de fapt unul din fondatorii Europei unite de astăzi: "Europa nu va fi construită dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concretă, care să creeze în primul rând o solidaritate concretă". Vă doresc tuturor să aveți zile bune și să credem împreună în proiectul european.

Realizator: Invitata ediţiei a fost Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, un om care, prin deciziile pe care le ia, contribuie major la evoluția europeană a României și care a avut un merit important în crearea coridoarelor umanitare care au permis revenirea în țările mamă a cetățenilor aflați în dificultate, între care și mulți români de-ai noștri, dar și în menținerea lanțurilor de aprovizionare funcționale pe durata actualei pandemii, prin menținerea operațională a traficului de mărfuri în întreaga Uniune.

Trascriere text: Agenția de presă RADOR a Societății Române de Radiodifuziune

Audio: Oameni care mișcă România cu Maria Țoghină, ediția din 12 mai 2020