Situaţia din Crimeea a deschis "cutia Pandorei"

Invitatul principal al ediţiei este domnul Robert Schwartz, coordonatorul secţiei în limba română a postului Deutsche Welle.

Realizator: Ne reauzim în situaţii complicate, bună dimineaţa, domnule Robert Schwartz.

Robert Schwartz: Bună dimineaţa. Da, ne reauzim în situaţii complicate, e o situaţie foarte complicată cu rezultate deocamdată interesante, dacă vedem că Europa, Ocidentul adică Europa şi Statele Unite împreună au în sfârşit o politică pe care o putem numi coeentă şi o politică pe care o putem numi "comună".

Este o politică necesară pentru a pune oarecum accentul pe ceea ce ar trebui să se fi întâmplat de mai demult, o politică împotriva unei expansiuni care porneşte totuşi de la Moscova şi fără aceste sancţiuni am putea spune că Vladimir Putin, forţele conservatoare ale administraţiei de la Moscova, ar putea încerca următorii paşi.

Adică Rusia ar putea pofti, se vede foarte clar, şi alte teritorii Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud sau poate chiar Belarus şi toate ar putea deveni următoarele ţinte ale unei extinderi ruseşti, pentru a fi integrate în Federaţia Rusă. De aceea, o situaţie tensionată, dar, deocamdată, un răspuns pe măsură din Europa.

Realizator: Da, am primit, aţi văzut, sunt convins deja acea declaraţie a celebrei doamne Valentina, nu?, domnia sa spunea că Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria nu se află pe ordinea de zi, foarte interesat pusă problema nu se spune nici da, nici ba, ci doar că acum nu a primit o asemenea cerere Consiliul Federal.

Robert Schwartz: Sigur că da. Pe de altă parte, avem poziţia foarte tranşantă a vicepremierului rus Rogozin şi trebuie să spunem din nou cine a putut ignora cu atâta uşurinţă graniţele, cine a putut pune la îndoială integritatea unui stat ca Ucraina, acela a deschis "cutia Pandorei".

Chiar şi în cadrul Rusiei, în cadrul Federaţiei Rusă, să nu credem că totul s-ar putea opri doar în jurul Federaţiei. Vor fi cu siguranţă şi mişcări interesante în interiorul Federaţiei dacă acest joc va continua.

Realizator: Am dorit să ştim, să auzim punctul de vedere al dvs., desigur şi al postului Deutsche Welle, cu atât mai mult cu cât aveţi distanţa atât de necesară pentru a trage concluziile la rece. Sigur noi, aici, poate suntem puţin mai influenţabili de tot ce se întâmplă, nu?, distanţa foarte mică poate ne pune în această situaţie, dar pe de altă parte şi Germania a simţit la rândul său fiorul tancului sovietic, aşa că poate interpreta destul de corect tot ceea ce se întâmplă.

Robert Schwartz: Nu cred că putem vorbi aici despre distanţe mai mici sau mai mari. Europa e destul de mică, distanţele sunt mici indiferent dacă vorbim despre vecinii imediat sau despre europenii mai la Atlantic. Da, este o poziţie comună, dar a fost nevoie de o perioadă mai lungă pentru aceast consens pentru că şi Germania mai întâi a avut mai degrabă o reacţie reţinută, sunt în joc interese economice majore.

Realizator: Da, ştim bine, gazul de care depinde este evident o pedală puternică de presiune.

Robert Schwartz: Sigur că da. Sigur că da. Pe de altă parte, România, după o reţinere pe care nu a înţeles-o mai nimeni, a devenit destul de activă. Să ne amintim aici că au avut loc vizite interesante la Kiev, la Chişinău, la Tbilisi, ministrul de externe, la Chişinău şi la Tbilisi chiar primul ministru însoţit de ministru de externe, apoi zilele trecute ministrul de externe Corlăţean s-a aflat la Berlin şi s-a întâlnit cu omologul său german cu Steinmeier, care acum a fost în Ucraina, nu numai la Kiev, ci şi în estul Ucrainei, la Doneţk. Deci, România a început să se mişte şi să susţină acea politică despre care multă vreme am crezut că a dispărut. O politică coerentă, comună, europeană.

Realizator: Da, vă propun să comentăm. Unul dintre mesaje este, de altfel, singurul în această cheie, în această notă, dar poate cu atât mai interesant să-l citim şi - de ce nu? - să ne spuneţi punctul de vedere. Este semnat Ioan P, din Neamţ, putea fi semnat oricum. Sunt convins că nu are nici o relevanţă, cu atât mai mult cu cât orice literă poate fi scrisă pe ecran, dar mesajul sună aşa: "Americanii şi Uniunea Europeană să renunţe a promova imperialismul şi fascismul în lume şi să aducă pacea pe pământ. Sunt popoare care nu se vor lăsa intimidate de aceşti cotropitori care jefuiesc şi România".

Robert Schwartz: Da, este o poziţie interesantă, pe care o tot auzim nu numai din România, este un antioccidentalism, este un antieuropenism, este euroscepticism, spuneţi-i cum vreţi, dar semnatarul acestui mesaj uită un singur lucru. A fost voinţa popoarelor de a se integra în Uniunea Europeană. Integrarea în Uniunea Europeană nu s-a făcut cu armata.

N-au existat trupe europene în România care au forţat România să ia drumul Europei. Sunt deciziile libere, democatice ale popoarelor, şi, să o spunem direct, cine nu vrea să se integreze într-o Uniune Europeană democratică, paşnică, prosperă, nu poate fi obligat. Să stea acolo unde crede că îi e locul. Este autodeterminarea popoarelor, despre asta vorbim. Nu cred că acest semnatar, care, cum spuneţi, poate fi oricine şi există o serie de postaci, cum sunt numiţi ei, care asta fac toată ziua...

Realizator: Pot fi la serviciu la ora aceasta, aşa este. obert Schwartz: Probabil, dar, dacă nu vrea... ealizator: Dar...

Robert Schwartz: ...Europa e deschisă şi poate pleca în Crimeea domnul, că...

Realizator: Interesantă este o altă cheie, faptul că, mă rog, s-a referit la imperialişti - bun, e perfect valabil în ceea ce aţi spus - dar apare şi o altă idee, iarăşi pusă pe tapet, fascismul în direcţia Americii şi a Uniunii Europene. Cum să traducem asta?

Robert Schwartz: Nu cred că trebuie să traducem deloc, pentru că este o aberaţie, la care cred că nu ar trebui să răspundem. Deocamdată, ceea ce se întâmplă în Crimeea seamănă mult mai mult cu o acţiune fascistă, decât ceea ce s-a întâmplat până acum în procesul de unificare a Europei democratice.

Realizator: Peste doar câteva minute profesorul Neagu Djuvara ne va reaminti cum s-a desfăşurat războiul rece din cadrul acestei - nu? - perioade. A fost şi celebra blocadă a Berlinului, despre care sunt convins că foarte puţin ştiu ascultătorii noştri. Nu ştiu dacă, în Germania, mulţi dintre tineri cunosc aceste lucruri. Se învaţă tot acest trecut?

Robert Schwartz: Sigur că da, se învaţă şi se vorbeşte destul de mult, şi în zilele astea, despre o comparaţie între ceea ce s-a întâmplat în '38-'39 prin anexarea unor teritorii din Cehoslovacia şi din Polonia, după aceea, de către trupele naziste ale lui Hitler, şi ceea ce se întâmplă în Crimeea. Da, se învaţă, se scrie destul de mult, se vorbeşte destul de mult şi tinerii, da, sunt informaţi, evident.

Realizator: Ce s-a întâmplat - nu? - prin împărţirea, inclusiv a Poloniei, se uită, din păcate, în foarte multe locuri şi în România, mai ales faptul că, în momentul în care germanii au intrat din stânga, ruşii au intrat din dreapta. E foarte greu de spus, pentru mulţi, cine a fost mai vinovat. Sigur, primii au fost nemţii, dar foarte repede au venit şi ruşii după ei din partea cealaltă.

Robert Schwartz: Sigur.

Realizator: Asta este. Mulţumim foarte mult! O mică predicţie, aşa, credeţi că se vor linişti lucrurile până în vară?

Robert Schwartz: Cred că nu se vor linişti până în vară, pentru că urmează, totuşi, semnarea unui acord de asociere între Uniunea Europeană şi Moldova, şi vor exista, cu siguranţă, tendinţe dinspre Moscova de bloca sau de a ridica nişte obstacole înaintea semnării. Vor fi alegeri în Republica Moldova, Găgăuzia are câteva probleme majore, în Transnistria lucrurile nu se vor linişti. Cred că vom avea o vară destul de fierbinte.

Realizator: Lunga vară fierbinte. Mulţumim foarte mult, domnule Robert Schwartz! Vă aşteptăm şi altă dată cu mult drag la "Bună dimineaţa, România" şi la Radio România Actualităţi. La revedere!

Audio: Înregistrarea integrală a interviului