Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, la RRA: În 15 decembrie sper să avem în funcțiune cel mai modern sistem de management inteligent al traficului din toată Europa de Est

Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Realizator - Cătălin Cîrnu: De-ar fi viaţa aşa lină şi frumoasă precum un pian și o vioară, cu siguranță am fi, am trăi tot într-o bucurie, dar nu e întotdeauna așa. Uneori chiar cu șantiere, cu lucrări la infrastructură şi mă gândesc în primul rând la canalizare.

Realizator - Daniela Petrican: Canalizare.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Şi la multe celelalte. Da, alături de noi...

Realizator - Daniela Petrican: Şi uite aşa ajungem la /Buzăul/ şantierelor, adică la primarul Constantin Toma. Bună dimineața!

Constantin Toma: Bună dimineața!

Realizator - Cătălin Cîrnu: Bine ați venit în mini-studioul Radio România Actualități. Acum, mulțumindu-vă de găzduire, mai ales că ne-aţi primit aici, în noul centru info turistic al orașului, nu suntem departe de primărie, Palatul Comunal, dacă nu greșesc. Așa scrie. Ce am remarcat, dimineață, nu e aglomerația pe care o cunoaștem din marile orașe - capitală, Timișoara, Iași, pe unde am mai fost. S-au mișcat lucrurile sau nu prea circulă mașini pe aici?

Realizator - Daniela Petrican: Se întâmplă o minune aici, în Buzău.

Constantin Toma: Au început să se miște în sensul în care am mutat circulația auto în mijlocul orășului și din cauza asta nu vedeţi maşini aici. Bineînțeles, avem un proiect foarte ambiţios de îmbunătățire a mobilității urbane. În 15 decembrie sper să avem în funcție cel mai modern sistem de management inteligent al traficului din toată Europa de Est. În momentul acesta este doar în Germania, la Tokyo și la Seul, în Coreea de Sud. Sper să funcționeze. Pun mare preţ pe chestia asta pentru că și la noi, un oraș care la ultimul recensământ aa avut 103.000 de locuitori, avem deja 60.000 de autoturisme, iar anul acesta a mai crescut cu 6.000. Aglomerație este peste tot și încercăm să micșorăm poluarea, să îmbunătățim traficul şi am început din centrul oraşului.

Realizator - Daniela Petrican: Şi multe maşini, aţi spus. Cum stați la capitolul parcare?

Constantin Toma: La capitolul parcare stăm la fel de prost ca toată lumea, pentru că nu poţi să ţii ritmul amenajării de locuri de parcare cu ritmul creșterii numărului de mașini. Este imposibil și costă și enorm. Trebuie să îmbunătățim transportul în comun, trebuie să îmbunătățim transportul cu bicicleta. Iată, de o săptămână, am dat drumul la Velocity, se numește, 500 de biciclete în 48 de stații.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Adevărul e că i-am văzut pe mulţi buzoieni călare pe biciclete.

Constantin Toma: Şi am avut doar într-o săptămână 12.000 de utilizatori, ceea ce înseamnă peste 10% din populația Buzăului. Iată, deja un prim pas extraordinar și amintesc de Vulcanii Noroioşi. În prima prima noapte, un tip sau o tipă a plecat cu bicicleta la Vulcanii Noroioşi şi s-a întors dimineața. Deci a funcționat, pentru că vedem pe un ecran totul şi a fost prima performanță.

Realizator - Daniela Petrican: Urmăriți pe unde ajung bicicletele?

Constantin Toma: Păi suntem nevoiți, pentru că ajung și în localitățile de lângă Buzău și suntem nevoiți să plecăm cu o mașină, să le luăm de acolo în fiecare zi.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Bun, putea deveni chiar ciclist profesionist la câți kilometri a rulat până la Vulcanii Noroioși. Nu este chiar așa, un segment de drum drept. Lucrări de infrastructură, apă și canalizare în centru, văd că nu prea mai există șantiere. Cum stați cu gigacaloria, de exemplu, că tot vine iarna?

Constantin Toma: Cu gigacaloria stăm bine, în sensul că ar trebui să luăm o măsură drastică, în sensul în care a trebuit să anulăm. Practic, mai sunt doar 3.500 de locuințe în sistemul centralizat. Aveam mari probleme cu încălzirea și la școli. Și am luat decizia să... E o decizie care poate fi luată sau nu poate fi luată și în București, de exemplu, și în alte mari localități din România, pentru că subvenția ajunsese la 10 milioane de euro, în condițiile în care veniturile proprii erau undeva la 32 de milioane de euro. Practic, orașul ajunsese în faliment și din cauza subvenției pentru căldură. Am luat atunci decizia - celor mai sărace familii, printr-o hotărâre de consiliu local, am acordat 7.000 de lei pentru centrală proprie. Sistemul a funcționat, iar în momentul ăsta, practic, nu mai avem această problemă. La fiecare școală și la toate clădirile administrației avem sisteme moderne de încălzire, inclusiv cu pompe de căldură. Și iată că nu mai avem o problemă și nici nu se mai plâng nici pentru buzoienii.

Realizator - Daniela Petrican: Am înțeles că aveți un proiect privind apele uzate de la stația de epurare din Buzău. Despre ce este vorba?

Constantin Toma: Avem multe proiecte pe zona asta de economie circulară. Deci, am observat că te uiți la consumuri, mereu te uiți cât cheltuiești și ce venituri mai poți face. Și am constatat în criza aia de energie, a prețului la energie electrică, acum, foarte curând, acum vreun an și ceva, că consumăm 3.000 de megawați ca să tratăm cei 10 milioane de metri cubi de apă uzată pe care, după ce îi tratăm - și tratament înseamnă de fapt să scoți fosforul, azotul și potasiul și componentele acestora, care sunt elemente chimice din tabloul Mendeleev, dar care sunt cele mai utilizate pentru îngrășămintele chimice - și am constatat că facem apa aia aproape bună de băut. O dăm în râul Buzău, din râul Buzău în Siret, din Siret în Dunăre, din Dunăre în Marea Neagră. Și, așa cum știți, Bărăganul începe de la Buzău, în sud până la Dunăre sau Câmpia Dunării. Iar apa aia am vrut să meargă spre irigații, o dăm pe apa sâmbetei, adică pe circuitul pe care l-am povestit. Și am zis atunci să venim cu un proiect pilot, este unic în România, să utilizăm cei 10 milioane de metri cubi de apă pentru a iriga vreo 25.000 de hectare în sudul orașului Buzău și la Buzău, pentru că noi avem și vreo 4-5.000 de hectare teren arabil, vorbesc de Municipiul Buzău, dar și în comunele apropiate. Nu este singurul proiect, pentru că noi ne-am propus, pur și simplu, în viziunea de dezvoltare a Buzăului, Buzău - oraș magnet, până în 2030 să devenim centru național al economiei circulare. Așa a apărut și prima școală circulară din România, prima școală verde din România, care este model și pentru ceea ce înseamnă toate școlile verzi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, plan internațional.

Realizator - Daniela Petrican: Asta voiam să vă întreb, că proiecte sunt foarte multe, din câte am înțeles, dar de unde provin banii?

Constantin Toma: E o șansă absolut fantastică. Că noi am venit aici în 2016, la primul mandat, atunci am constatat că fondurile europene atrase erau zero. Nu a existat niciun proiect. Și am reușit cu șase oameni, cu șase fete, cu șefă cu tot, să aducem, până la 1 septembrie 2023, 422 de milioane de euro. Deci, în momentul ăsta este unicat în istoria acestui oraș să avem așa de multe investiții și nu ne vom opri aici. Din simulările pe care le-am făcut până în septembrie anul viitor ar trebui să ajungem la 550 de milioane de euro. Orașul a început să se transforme, majoritatea oamenilor, majoritatea buzoienilor, au început treaba asta. Bineînțeles, chestia asta vine la pachet și cu o mulțime de inconveniente, pentru că sunt blocaje și haos uneori, pentru că n-ai cum să controlezi. Avem, de exemplu, pe cel mai important bulevard din Buzău, Bulevardul Unirii, am avut patru proiecte în același timp. Era înlocuire de conductă, sistem de iluminat cu leduri, management inteligent al traficului, reabilitare în întregime a acestui bulevard, inclusiv o bucată de canalizare pe zona de Unirii Nord, dar le ducem la capăt și în luna decembrie anul ăsta se va finaliza și această lucrare, ceea ce este foarte important.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Mă gândesc că e mai ușor totuși să lucrezi la patru proiecte, decât să vii, să asfaltezi, să spargi, cum se mai întâmplă prin țară.

Constantin Toma: Așa am și spart, pentru că fiind două proiecte în același timp, am terminat, reabilitat stradă și pe urmă ar trebui, prin foraj orizontal, să înlocuiești conducta de 300 de milimetri. N-a fost convenabilă chestia, dar n-am avut încotro, pentru că pierdeam toți banii.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, ușor, ușor, Daniela, iată, descoperind, după comuna Ciugud, una smart-smart și un oraș, Buzăul, care își dorește să devină smart. Spuneați că mergeți foarte mult pe jos, vă întâlniți cu buzoienii, vă reproșează, stați de vorbă cu ei, nu știu?

Constantin Toma: Da, am de toate. Deci fac în fiecare dimineață cam 5 kilometri. Mă duc pe șantierele pe care le avem deschise. Și simți orașul cum vine și iei decizii.

Realizator - Daniela Petrican: Domule primar, dacă vrem să facem un city break la Buzău, se poate?

Constantin Toma: În momentul ăsta, Buzăul este închis pe city break până nu vom ajunge să îmbunătățim la un nivel acceptabil, pentru că, de exemplu, unul din proiectele noastre se numește "Salvarea patrimoniului, salvarea identității". Am identificat și am marcat toate obiectivele posibil turistice, inclusiv în cimitirul Dumbrava din Buzău. Pentru că Buzăul, de exemplu, este al treilea oraș cu sculpturi de Constantin Brâncuși. "Rugăciunea", așa cum știți, s-a dezvelit la Buzău, această celebră statuie care a schimbat ordinea mondială în sculptură, ca să spunem așa.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Iar eu recunosc, poate și voi, ieri am descoperit că marele Caragiale a trăit la Buzău. E adevărat. Un an am găsit...

Constantin Toma: A avut și un restaurant. Din păcate, n-a funcţionat.

Realizator: La gară?

Constantin Toma: La gară, da. A dat faliment, dar ne-am bucurat și, uite, face parte din istoria noastră. Clădirea există. Am pus și o placă acolo cu I.L. Caragiale la Buzău.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, apropo de city break, de ce întreba Daniela, am descoperit aici, tot în preajma gării, un mic ansamblu, oraș deschis Buzăul și, mai mult decât atât, pentru că, iarăși, nu cunoșteam amănuntul, este cel mai mare oraș din Europa și al doilea din lume, situat exact la jumătatea distanței dintre Polul Nord și Ecuador. Cum v-ați dori să arate Buzăul peste câțiva ani?

Constantin Toma: Păi trebuie să ne atingem viziunea de dezvoltare la care am lucrat 14 luni cu 40 de oameni, plecând de la o definiție, că dezvoltarea unei comunități constă, de fapt, în crearea și îmbunătățirea permanentă a capacității de dezvoltare în plan economic, educațional, social și cultural. Am ajuns să determinăm să ajungem la a defini viziunea "Buzăul - oraș magnet până în 2030". Ăsta ar fi acoperișul, că am construit o căsuță, dacă vreți aproape fizic, așa, în capul meu. Misiunea este podul. Adică Buzăul să obțină așa de mult atractivitate și competitivitate pentru locuitorii săi, pentru investitori și pentru vizitatori, astfel încât, de ce nu, să devină unul dintre cele mai bune orașe de locuit din această țară. Iar stâlpii sunt economia, educația, socialul și cultura. Uite, avem și pe domnișoara și pe doamna profesor aci şi pe violonistul nostru aci, deci, Buzăul trebuie să atingă viziunea de dezvoltare - "Buzăul - oraș magnet până în 2030".

Realizator - Cătălin Cîrnu: Hai, Buzău, Buzău.

Realizator - Daniela Petrican: Asta voiam să zic. Noi despre Siriu, pentru că tot a vorbit Cristina Moise ceva mai devreme în reportajul ei despre Siriu, ştim că e un baraj acolo și cam atât și că e locul de baștină al lui Benone Sinolescu. E..., acum eu aș vrea să știu care este legătura între Italia și Benone Sinulescu?

Constantin Toma: Împreună cu Benone Sinulescu, în 2017, am hotărât să facem un festival național concurs de muzică populară. În fiecare an și când trăia și când acum, când nu mai trăiește, facem un festival la Buzău, în perioada Drăgăicii, care este cel mai mare târg, iarmaroc, bâlci din România, menționat şi în /.../ Moldavia a lui Dimitrie Cantemir și am început cu acest festival. La doi ani după ce am început în România, a venit inițiativa din partea unui italian, Emanuele Latagliata, un tip extraordinar care are și o televiziune la Roma și emite pentru românii de acolo, în mod special, și facem și o ediție, un festival, Benone Sinulescu în preajma Zilei Naționale și după emisiunea dvs. voi pleca în Italia și mâine și poimâine ne vom întâlni cu românii și cu buzoienii la Roma, pentru un festival Benone Sinulescu.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Da. Şi ce am putea asculta noi după "Apelul matinal" realizat cu primarul municipiului Buzău, acum îmi permit și eu o dedicație și pentru toți buzoienii, în primul rând, pentru mama, că se trage din Padina - apropo, nu-i chiar departe de de Buzău.

Constantin Toma: Nu este departe și voi, cei de la Padina, treceați cu rata prin comuna mea, Țintești, ca să veniți la Buzău.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Atunci când circula.

Constantin Toma: Deci tot în zona asta a Bărăganului și vreau să vă spun - și sunt mândru de treaba asta - ora exactă în Buzău, de aici, din Palatul Comunal...

Realizator - Daniela Petrican: Da, ştim!

Constantin Toma: Se dă pe melodia lui Benone Sinulescu, "Cât e Siriul de mare".

Realizator - Daniela Petrican: Noi o să ascultăm Benone Sinulescu imediat aici, la "Matinal", "Crâșmăriță din Buzău" și îi mulțumim primarului Buzăului, Constantin Toma!

VIDEO: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu în direct din Piața Dacia din municipiul Buzău. Invitat primarul din Buzău, Constantin Toma.