Pensia privată obligatorie
Ce mai fac banii pe care îi virăm constant către fondurile private de pensii?
23 Noiembrie 2009, 10:10
Pentru că luna care vine este a 20–a în care se fac viramente de când a început marea cotizare pentru pensia privată, este un bun prilej să aruncăm cu privirea spre statisticile Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
De anul trecut, din luna mai şi până acum, cele 14 fonduri private au primit în conturi aproape 510 mlioane de euro. Banii reprezintă o sumă lunară în valoare de 2% din contribuţia totală (de 9,5procente) pe care fiecare salariat o are la bugetul de asigurări sociale.
De la 1 ianuarie, procentul va creşte cu jumătate de punct, la 2,5 la sută. Până acum sunt înscrişi pe listele fondurilor private 4 milioane 855 de mii de români. Subliniez că suma medie încasată pe asigurat pentru o lună este de 5 euro.
Deosebirea dintre acest sistem şi cel public, este că aici banii se pot înmulţi – asta bineînţeles, dacă administratorul fondului are abilitatea să o facă, prin investiţii inspirate şi tranzacţii avantajoase.
Cu alte cuvinte, randamentul contează, când vine vorba despre un fond privat de pensii. Vă recomand ca, o dată la patru luni, sau măcar la 6, să verificaţi randamentul anualizat al fondului la care ajunge contribuţia dumneavoastră.
Comparaţi-l cu celelalte de pe piaţă şi, dacă vedeţi că şi-a făcut un obicei în a avea randamente mai mici, este indicat să luaţi în considerare schimbarea fondului de pensii. Dacă vă hotărâţi să treceţi la altul, în primii doi ani de la înscriere, veţi plăti o penalizare de 5% din valoarea acumulată.
Nu strică să analizati şi comisionalele de administrare pe care noul fond vi le va cere – sau poate ofertele pe care vi le va face în calitate de nou client. Până acum, judecând după randamentele pe care le dau, primele trei fonduri private de pensii sunt ING, AIG şi BRD Pensii.