Mi-e dragă România pentru Parcul Naţional Retezat

Tărâmul fermecat cu ochi albaştri, o lume a lacurilor presărate printre piscuri semeţe, a genţianelor, smirdarului şi a altor mii de plante, a sprintenelor capre negre căţărate pe stânci, a ursului mormăitor, ascuns prin zmeuriş, a lupului sfios şi grijuliu cu puii lui, a marmotelor gălăgioase şi jucăuşe.

Cel mai complex și mai grandios masiv montan din Carpații românești este o lume fremătând de viaţa, un colţ de rai care trebuie protejat cu orice preţ.

Aici pot fi admirate plante atât de rare încât nu mai pot fi văzute nicăieri în altă parte.

Printre cele 80 de lacuri şi tăuri în care se oglindeşte albastrul cerului, chiar în mijlocul Retezatului se afla lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar din România, dar şi lacul Zănoaga, cel mai adânc lac glaciar din tara noastra.

Retezatul alpin, cu cele peste 20 de piscuri mai înalte de 2000 de metri, este locul care te provoacă să descifrezi misterul care învăluie vârful Gugu sau să desluşeşti de unde vine “aerul” straniu al Tăului dintre Brazi.

Pare ciudat şi natural în acelaşi timp ca în acelaşi masiv să găseşti un relief tipic glaciar, cu văi, lacuri şi circuri glaciare, dar şi calcare împânzite de chei, peşteri şi avene.

Izvorul multor legende şi poveşti fascinante despre flăcăi viteji, domniţe suave, haiduci neinfricati si zmei înaripaţi, Retezatul este unul dintre ultimele colţuri neatinse de evoluţia omului.