Mi-e dragă România pentru Munţii Călimani

Mi-e dragă România pentru Muntii Călimani, pentru sălbaticia lor şi pentru legendele care îi inconjoară.

Se spune că acest masiv vulcanic a fost muntele ascuns al dacilor şi tot aici se crede că a fost locul unde se desfăşurau străvechi ritualuri pe altarele de cult al Lucaciului.

Călimanul a fost şi martorul tăcut al nenumăratelor lupte crâncene de frontieră, acest munte reprezentând în trecut graniţa dintre Moldova, Bucovina şi Transilvania.

Călimanul a văzut şi luptele din Primul Război Mondial, mărturie fiind monumentul funerar din varful Gruiu, prin care se omagiază spiritul de sacrificiu al unui pluton de 60 de soldaţi căzuţi în timpul luptelor.

Se crede că pe meleagurile Munţilor Călimani, în vechime, trăiau haiducii Pintea, Pohonţu, Pleşca, Miu sau Haralambie Niculiţa.

Palma lui Pintea este încrustată în stânca la Apa Rece, iar în apropiere se găseşte şi Izvorul lui Pintea.

Povestile despre haiduci împletesc momente de bărbaţie şi sete de dreptate cu viaţa grea şi dură din inima munţilor.

Au ramas in urmă legende cu comori ascunse în peşteri păzite de ştime, acele personaje din mitologia populară imaginate ca nişte femei cu puteri magice care protejează apele, pădurile şi bogăţiile pământului.

Audio: Mi-e dragă România pentru Munţii Călimani.