Mai mulţi contributori la sănătate decât la pensii
Dumitru Costin spune că diferenţele mari provin şi din faptul că mulţi din cei înregistraţi ca lucrători pe cont propriu, nu realizează venituri sau le realizează ocazional.
Articol de Eugen Rusu, 13 Mai 2014, 09:39
4,5 milioane de angajaţi plătesc contribuţia la sistemul de pensii şi 6,5 milioane, la sistemul de sănătate - potrivit unui studiu realizat de Blocul Naţional Sindical.
Studiul a fost realizat pe baza comparaţiei între numărul de salariaţi înregistraţi la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi cel de la Casa Naţională pentru Asigurări de Sănătate.
Potrivit liderilor sindicali, datele privind numărul de salariaţi, furnizate de aceste instituţii, nu au mai fost făcute publice până în prezent.
Liderul Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, explică la "Apel matinal" concluziile studiului, într-un interviu realizat de Simona Şerbănescu.
Audio: Dumitru Costin, la "Apel matinal"
Dumitru Costin: E nefiresc să discutăm astăzi, în 2014, despre cifre diferite la două instituţii, una care se ocupă de colectarea şi virarea contribuţiilor şi alta care gestionează sistemul public de sănătate. Până la urmă, cei care trebuie să gestioneze aceste resurse sunt cei din Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Şi, normal, datele ar trebui să fie aceleaşi, şi într-o parte, şi într-alta.
Din câte ştiu, există şi nişte diferenţe legislative, asigurările de sănătate trebuie plătite, inclusiv de cei care nu au un loc de muncă?
Dumitru Costin: Până una-alta, astăzi, în România, există o singură instituţie care colectează taxe, impozite, contribuţii. ANAF, acolo, ar fi trebuit să se regăsească şi cei la care dumneavoastră vă referiţi, de ce nu există aceste informaţii şi în baza lor de date.
Care este consecinţa, în opinia dumneavoastră, a acestei situaţii?
Dumitru Costin: În primul rând, un haos în funcţionarea tuturor sistemelor publice din România, pentru că aş vrea să lipim datele astea de altele, care sunt, de asemenea, extrem, extrem de elocvente.
Să luăm, spre exemplu, lucrătorii pe cont propriu, care sunt în scriptele Institutului Naţional de Statistică, cifrat la un milion şapte sute şi vreo treizeci de mii.
Din ăştia, doar 1.200.000 plătesc contribuţii la ANAF şi, din ăştia, doar 360.000 duc şi contribuţii către sistemul de asigurări de sănătate.
E adevărat, foarte mici, undeva, la o medie de vreo 38 de lei pe lună.
Gândiţi-vă ce servicii de sănătate se pot face pe suma asta fabuloasă în sistemul public de sănătate.
Dar şi aici, avem diferenţe foarte mari, iar diferenţele foarte mari vin şi din faptul că mulţi din cei care sunt înregistraţi în România ca lucrători pe cont propriu, nu realizează venituri sau realizează ocazional venituri.
În realitate, dintr-un milion şi vreo şapte sute de mii pe care îi raportăm cu mândrie, că nu sunt şomeri şi îi raportăm acolo ca fiind lucrători pe cont propriu, deci, se presupune, au un statut social, desfăşoară o muncă utilă pentru societate, din ăştia, doar 360.000.
În realitate, au o activitate continuă lună de lună şi plătesc, e adevărat, nişte contribuţii foarte mici.