"Lipsa precipitațiilor și diferențele mari de temperatură afectează grav culturile de grâu sau porumb"

Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Daniela Petrican: Iarna neobișnuit de caldă din lunile decembrie și ianuarie a derutat complet natura, dar și oamenii. Am avut ieri zone cu peste 22 de grade în sudul țării și, în plus, temperaturi neobișnuit de ridicate ar putea fi și astăzi. Aceste creșteri de temperatură pot fi extrem de periculoase pentru culturile de pe câmp, dar și pentru livezi, deoarece se repornește forțat ciclul natural. Culturile și pomii tin să înverzească, dar în cazul unei răciri extreme totul îngheață.

Cătălin Cîrnu: Cu ce consecințe, aflăm imediat de la invitatul "Apelului matinal", Nicolaie Apopi, agricultori, dar și lider al Asociației Clubul Fermierilor. Bună dimineața!

Daniela Petrican: Bună dimineața!

Nicolaie Apopi: Bună dimineața!

Cătălin Cîrnu: Din câte am aflat noi la Timișoara, în județul Timiș ar trebui să plouă la această oră. Ne confirmați?

Nicolie Apopi: Până acum câteva minute a plouat, vă confirm. În zona mea, sunt în sud-vestul Banatului, mai precis în localitatea Giulvăz, din județul Timiș, a plouat foarte bine și azi-noapte. Avem precipitații care pe noi aici în regiunea noastră ne mulțumesc, ne satisfac, să zic așa, prin refacerea nivelului din sol, pe fondul că în ultimii doi ani am avut un minus de apă în sol foarte accentuat. La ora actuală începem să fim mai optimiști în ceea ce privește rezerva de apă, dar cu o reținere asupra temperaturilor, așa cum aţi spus și dumneavoastră adineauri, sunt extrem de mari pentru această perioadă. Dacă ne uităm atent, cred că se scrie istorie în unele zone la ce temperaturi avem în luna ianuarie.

Cătălin Cîrnu: Cum se simte însă grâul, gândindu-mă la stratul de zăpadă de care învățam inclusiv la școală și cu speranța că nu va veni la un moment dat gerul?

Nicolie Apopi: Da, riscurile sunt foarte mari, în contextul în care astăzi avem temperaturi atât de ridicate, iar în perioada următoare, în sfârșit de ianuarie-februarie. Dacă se va răci accentuat vremea, spun dacă, și vor veni cu temperaturi scăzute sau scăzute fără un strat de zăpadă, consecințele sunt drastice asupra grâului și mai ales acolo unde în zonele în care grâul este extrem de dezvoltat, datorită faptului că s-a semănat în epoca optimă și a avut o toamnă caldă, cu umiditate, și este într-un stadiu avansat de vegetație.

Daniela Petrican: Domnule Apopi, spune-ţi-ne, ar trebui regândit planul unui fermier, având în vedere că vremea se schimbă în felul acesta?

Nicolaie Apopi: De regândit, cu siguranță trebuie. Trebuie să ne luăm informații din ceea ce cercetătorii astăzi urmăresc în câmp, evoluția culturilor, contextul temperaturilor și schimbărilor climatice, și cu siguranță trebuie să ținem cont de mult mai multe informații și experiențe decât ceea ce am învățat la şcoală, așa cum spunea colegul dumneavoastră adineauri de stratul de zăpadă. Deocamdată, stratul de zăpadă se lasă mult așteptat și nu știm dacă îl vom avea și astfel fiecare fermier are datoria de a-și monitoriza starea culturii și, din informațiile pe care le primim de la specialiști, prin intermediul literaturii de specialitate, prin intermediul media de specialitate, să căutăm să adaptăm noile metode de lucru pentru a putea să fim rezilienți.

Cătălin Cîrnu: Specialiști, fermieri, dar autoritățile, statul pot interveni în sprijinul celor implicați în agricultură? Cum o pot face?

Nicolaie Apopi: Cu siguranță că aici nu putem vorbi doar de temperaturile ridicate din această perioadă, trebuie să fim conștienți că totuși avem o mare parte din regiunile țării unde încă apa este în deficit. Chiar vorbeam cu fermieri din județul Călărași, din județul Giurgiu, nu toate zonele din țară au beneficiat de cantități suficiente de apă. Din nou, dacă după luna februarie ne vom trezi din nou cu o perioadă secetoasă și călduroasă, apa care a venit prin ultime ploi în anumite zone cu siguranță va fi în câteva zile foarte puțină. Deci, statul poate să intervină, atât de important e pentru zona unde se poate iriga, dar și în zonele unde avem probleme deja din cauza schimbărilor climatice, prin diverse metode de susținere a fermierilor și prin diverse programe de investiții în zonele respective pentru a combate aceste fenomene.

Daniela Petrican: Ştim că sunteți unul dintre cei care ați introdus digitalizarea în agricultură. Culturile sunt urmărite cu ajutorul dronelor, poate suplini noua tehnologie neajunsurile create de condițiile meteo anormale?

Nicolaie Apopi: Poate să ajute foarte mult la monitorizare, mai ales în fermele unde sunt cu o paletă de culturi foarte diferite și trebuie urmărite îndeaproape și foarte atent monitorizate. Ne ajută foarte mult sistemul de digitalizare. De aceea, recomand tuturor fermierilor să fie atenți și la acest aspect și să încerce să investească în ferma lor și pentru acest departament de digitalizare, care în opinia mea, într-un viitor apropiat, fără acest departament nu va putea funcționa în parametri optimi o fermă.

Cătălin Cîrnu: Apropo de o paletă de culturi diferită, ministrul agriculturii, Petre Daea, chiar precizase că agricultorii trebuie să aibă în vedere schimbările climatice și a vorbit despre intervenții și formă de sprijin și pentru alte culturi. Una dintre cele despre care amintea ministrul este cea de hamei, în contextul în care România mai are doar trei producători mari, și, de asemenea, vor exista forme de sprijin și pentru alte culturi care aduc azotul în sol - şi aici iarăși l-am citat pe pe ministrul Daea - şi nu numai, ca soia, fasolea, mazărea și toate celelalte. Sunteți de acord?

Nicolaie Apopi: Sunt de acord să fim atenți și la celelalte culturi, care, dacă ne uităm în istorie, noi le-am cultivat foarte mult. Hameiul, ţin minte, când eram și eu student, când mergeam până în județul Alba, chiar și mai departe, vedeam acele plantații de hamei, astăzi nu le mai vedem. Este ușor să identifici o plantație de hamei, deoarece știm cu toții că sunt acele sisteme de susținere...

Cătălin Cîrnu: Plante agăţătoare.

Nicolaie Apopi: Liant, da, iar astăzi nu le mai vedem. Sunt și eu de acord, trebuie să fim atenți să adaptăm în condițiile zilelor noastre, prin a fi atent la schimbările climatice și să luăm plante care să reziste în aceste condiții. Dacă ne gândim la fasole, la fel. Astăzi dacă mă uit pe rafturi, foarte multă fasole este de import, iar când eu eram copil produceam inclusiv la mine acasă, în familie, plus că știu că și CAP-ul producea fasole. Este trist că unele culturi au dispărut din fermele românești, dar, după cum vedem că piața este extrem de volatilă la culturile de bază, grâu, porumb, orz, cu siguranță trebuie să ne orientăm și spre culturile care odinioară erau destul de importante în fermele noastre. Cu siguranță trebuie să adaptăm tehnologiile moderne din ziua de astăzi și vom putea să fim rezilienți, mai ales dacă suntem susținuţi și de statul român, așa cum a promis şi domnul ministru Daea.

Daniela Petrican: Da, să vedem cât de susţinuţi veți fi.

Cătălin Cîrnu: Să ţină și vremea cu noi.

Daniela Petrican: Da, şi vremea să vedem cum va fi în continuare. Vă mulțumim pentru prezența la "Apel matinal".
Nicolaie Apopi: Cu drag! O zi frumoasă vă doresc!

Daniela Petrican: O zi frumoasă și din partea noastră!

Cătălin Cîrnu: Şi ploioasă.

Daniela Petrican: Am auzit că acolo a plouat, din punctul ăsta de vedere este bine. Nicolae Apopi, agricultor, dar și lider al Asociației Clubul Fermierilor, a fost invitatul "Apelului matinal".