Ligia Deca: „Regulamentul prevede că telefoanele mobile sunt interzise în timpul orelor şi se depun în spaţii special amenajate”

Realizator - Cătălin Cîrnu: Sunt probleme în ceea ce priveşte începerea noului an şcolar?
Ligia Deca: Problemele în ceea ce priveşte începerea noului an şcolar sunt într-un context mai larg, al investiţiilor fără precedent în infrastructura şcolară. Avem anul acesta peste 900 de unităţi de învăţământ care sunt relocate din varii motive. Cele mai multe, peste 850, sunt relocate pentru că desfăşoară lucrări de reabilitare, modernizare sau chiar construcţie de corpuri noi. Aceasta, pe de o parte, este o veste bună pentru că înseamnă că vom avea şcoli noi, modernizate, confortabile, dar în acelaşi timp este o provocare logistică pentru că trebuie găsite spaţii alternative. Noi am făcut numeroase întâlniri cu inspectorii şcolari, cu prefecţii şi s-au identificat variante alternative de spaţii, astfel încât începe şcoala pentru toată lumea.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Dar aceste investiţii şi renovări duc la faptul că sunt şcoli în care se va învăţa în schimburi?
Ligia Deca: Da, duc şi la restructurarea programului şcolar şi atunci acolo unde nu sunt spaţii alternative suficiente, se trece la învăţământ în două şi, din păcate, chiar trei schimburi. În acest moment, după ultima actualizare de vineri, 22 de şcoli în trei schimburi. La Bucureşti sunt nouă, cinci din cauza lipsei de spaţiu şi patru datorită reabilitărilor.

Realizator - Daniela Petrican: Mai sunt unităţi cu grupuri sanitare neconforme?
Ligia Deca: Mai există unităţi cu grupuri sanitare neconforme, care nu înseamnă doar unităţi cu grupul sanitar în curte, ci înseamnă tot felul de chestiuni care ţin de alimentare cu apă curentă, spaţiu suficient, separarea pe fete, băieţi, separare între elevi şi profesori. La ultima actualizare avem 70 de unităţi cu grup sanitar neconform, care nu snt cuprinse în acest moment în programe de finanţare sau nu sunt în proces de reabilitare deja. Dintre aceste 70, 50 vor fi incluse într-o hotărâre de guvern ce va fi iniţiată în scurt timp, pentru a primi finanţarea necesară, 20 neputând fi incluse, fiindcă fie sunt pe terenuri private, fie sunt deja incluse în alte scheme de finanţare.

Realizator - Daniela Petrican: Spuneţi-ne şi ce schimbări importante sunt în noul an şcolar 2024-2025?
Ligia Deca: Unele ţin de regulamentele pe care şcolile le pun în practică. S-a schimbat regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preuniversitar şi statutul elevului. O noutate este, de exemplu, faptul că avem o notă la purtare încheiată per fiecare modul, care vizează exclusiv comportamentul elevului. La final se face o medie, iar această medie anuală poate scădea în funcţie de numărul de absenţe nemotivate. La 20 de absenţe nemotivate se scade un punct la purtare. De asemenea, am regândit modul de organizare şi perioada, calendarul pentru examenele naţionale, având în vedere temperaturile foarte ridicate din această vară, anul viitor probele de competenţe ale Bacalaureatului se vor desfăşura la finalul lunii ianuarie, începutul lunii februarie, probele scrise ale Bacalaureatului venind mai devreme, între 10 şi 16 iunie, cu zile libere între probe, iar rezultatele se afişează până la finalul lunii iunie. Mai este un avantaj al acestei regândii, şi anume faptul că cei care se înscriu în învăţământul superior, fie în ţară, fie în străinătate, au mai repede documentele pentru înscriere. Era şi o problemă de corelare aici. De asemenea, Evaluarea Naţională se va finaliza până la sfârşitul lunii iunie. Astfel, toţi copiii care dau examene vor avea posibilitatea să nu intre în luna iulie şi să riscăm temperaturi care nu oferă confort pentru redarea examenelor naţionale.

Realizator - Daniela Petrican: Aş vrea să vă întreb în legătură cu nota la purtare. Noi eram obişnuiţi să avem o notă la sfârşitul anului. De ce a fost luată această decizie, cu notă după fiecare modul?
Ligia Deca: A fost luată la solicitarea unităţilor de învăţământ, a directorilor, mai precis. Am avut numeroase discuţii cu directori din şcoli unde au fost din păcate sesizate fapte de violenţă şcolară şi ne-au spus că este mult mai bine ca la fiecare modul elevul să ştie că primeşte o notă astfel şi dacă de exemplu, are o alunecare pasageră a comportamentului, ea să poată fi notată pentru modulul respectiv. Dacă el îşi schimbă comportamentul şi intră în limite normale, să se poată compensa cu notele de pe celelalte module. Este şi o modalitate să avem o imagine mai bine ancorată în timp a ceea ce se întâmplă cu comportamentul unui elev, de acolo vine această schimbare.

Realizator - Daniela Petrican: Dar ce se întâmplă cu elevii care deranjează orele?
Ligia Deca: Elevii care deranjează orele şi nu-şi lasă colegii să aibă drept la educaţie, adică să urmeze ora, pot fi, la decizia şcolii, scoşi din oră, duşi într-un spaţiu special amenajat, unde sunt supravegheaţi de un cadru didactic şi fac fie activităţi de recapitulare, fie lecturi suplimentare, urmând să fie chemaţi părinţii. Este o modalitate prin care, tot la sugestia şcolilor, permitem ca orele să se desfăşoare normal pentru majoritatea elevilor şi să nu avem afectarea tuturor, pentru că unul sau doi copii au, poate punctual, la o oră, un comportament care îi deranjează pe toţi ceilalţi. Este doar una dintre sancţiunile menţionate în noul regulament. Ele se aplică gradual şi în funcţie de contextul respectiv, de gravitatea faptei ş.a.m.d. Dăm mai multe opţiuni şcolilor să asigure atât disciplina, cât şi siguranţa în interiorul lor.

Realizator - Daniela Petrican: În noul regulament telefoanele mobile vor fi interzise la cursuri?
Ligia Deca: La cursuri erau şi până acum interzise. Ce am introdus este posibilitatea ca şcoala, prin regulamentul propriu, să decidă interzicerea lor oriunde în spaţiul şcolar. Avem cazuri diferite în ţară, avem şcoli în marile oraşe unde o astfel de măsură poate fi aplicată. Avem şi şcoli în zone de munte sau zone îndepărtate, unde este nevoie ca un copil să aibă un telefon mobil pentru a se putea lua legătura cu el, de exemplu, pentru preluare. Deci am lăsat la latitudinea şcolii dacă telefoanele mobile sunt permise în pauze sau în afara orelor. Regulamentul general prevede că ele sunt interzise în timpul orelor de curs şi se depun în spaţii special amenajate. Dacă profesorul are nevoie de telefoane pentru a desfăşura ora sau are o aplicaţie interactivă, atunci da, sigur se poate face o excepţie.

Realizator - Daniela Petrican: Ce măsuri aţi luat pentru reducerea cazurilor de violenţă şi pentru combaterea consumului de substanţe interzise?
Ligia Deca: Avem un nou plan de combatere a violenţei în şcoli. Este un plan adoptat prin hotărâre de guvern chiar acum două săptămâni. El prevede acţiuni şi termene clare pentru toţi cei implicaţi, pentru că nu este doar sistemul de învăţământ sau este vorba doar despre şcoli. Vorbim şi despre Ministerul Afacerilor Interne, despre DGASPC-uri, despre inspectorate, despre reţeaua de medicină şcolar şi medici în general, deci este un cumul de măsuri care, sperăm noi, să ducă în primul rând la prevenţia faptelor de violenţă şi consumului de substanţe interzise, dar şi la redresarea mai bună a acestor fapte. Anul trecut, trei sferturi dintre elevi au trecut prin sesiuni de informare şi de prevenţie. Anul acesta ne propunem ca "ťSăptămâna altfel"ť să aibă ca tematică prevenirea situaţiilor de violenţă, a consumului de droguri şi alte substanţe interzise şi siguranţa rutieră. Deci ne dorim ca şcolile să poată să facă ce ştiu ele mai bine şi anume educaţie în acest sens şi ne propunem să colaborăm foarte strâns cu toţi cei care au un rol în sancţionarea, adresarea, reabilitare a tuturor celor implicaţi în astfel de situaţii.

Realizator: Daniela Petrican: La nivel naţional, doi din cinci elevi intraţi în şcoală cu nouă ani în urmă nu se regăsesc printre cei care au reuşit să obţină medii peste cinci la Evaluarea Naţională, iar copiii care învaţă în mediul rural sunt net dezavantajaţi, arată un raport recent al organizaţiei Salvaţi Copiii. Cum se va rezolva problema abandonului şcolar?
Ligia Deca: Problema abandonului şcolar este o problemă cu factori complex, ştim că nu sunt doar cauze educaţionale, sunt şi cauze sociale, cauze economice. Măsurile pe care noi le-am luat la Ministerul Educaţiei vizează următoarele: în primul rând, masa la şcoală. Se dovedeşte faptul că atunci când există o masă la şcoală, abandonul şcolar scade semnificativ, mai ales în zonele dezavantajate socio-economic. În acest sens, în ceea ce priveşte masa la şcoală, avem un număr record de beneficiari. Anul acesta am reuşit ca pe lângă şcolile care sunt deja incluse în program, adică vorbim de peste 1.400 de şcoli în programul naţional masă sănătoase, să adăugăm cele 800 de şcoli care beneficiază de masă caldă în contextul programului naţional de reducere a abandonului şcolar. Adică peste 650.000 de copii primesc în acest an şcolar o masă la şcoală.

Mai mult decât atât, am extins numărul şi cuantumul burselor, avem burse sociale care nu se mai acordă pe baza de dosar, se interoghează direct baza de date a Ministerului Finanţelor şi astfel am debirocratizat foarte mult acest proces de obţinere a unei burse sociale şi drept urmare anul şcolar care se încheie, am avut un număr record de burse sociale, în jur de 750.000. De asemenea, am crescut numărul consilierilor şcolari odată cu 1.200, deci cu peste 50% faţă de numărul anterior. Şi acum, din nou, prin hotărârea de Guvern, care adaugă 7.800 de posturi, între care se regăsesc şi cele de consilier. De asemenea, realizăm investiţii care spunem noi că aduc şcoala mai aproape de elevi acolo unde avem un spor demografic important construim şcoli verzi sau consolidăm, extindem ceea ce avem deja. Eu cred că este un cumul de măsuri care ajută în contextul celui mai mare program naţional de reducere a abandonului şcolar îl ştim, este finanţat prin PNRR şi înseamnă că toate şcolile beneficiare peste 2.200 în acest moment, primesc un grant de două sau 300.000 euro, care presupune că ele fac ce activităţi sunt necesare pentru colectivul lor şcolar, în aşa fel încât să scadă abandonul şcolar.

Şi aici vorbim de la învăţământ remedial, consiliere, masă la şcoală, rechizite şi activităţi extracuriculare, de exemplu, organizarea de excursii. Şi am fost în ţară şi mi-au spus că contează foarte mult pentru copiii care n-au ieşit niciodată poate din comunitate, să poată să meargă în oraşe mari, să viziteze teatre, universităţi, săli de spectacole, tocmai pentru a vedea motivaţia de a parcurge întreg parcursul şcolar.

Realizator - Daniela Petrican: Şi pentru că aţi amintit de programul naţional "O masă sănătoasă", cu siguranţă şi acesta contează pentru mulţi copii. S-au mai schimbat lucrurile faţă de anul şcolar anterior? Adică să nu mai primească elevii doar un sandviş şi să fie trecuţi că beneficiază de masă caldă. Bine, e adevărat că unele şcoli nu au cantine.
Ligia Deca: Noi am încercat să discutăm cu toate asociaţiile reprezentative ale autorităţilor publice locale, pentru că ei realizează licitaţiile şi i-am rugat să prioritizeze masa caldă. Acolo unde există furnizori şi sunt condiţii de servire, să nu aleagă pe alte criterii, de exemplu, financiare şi să meargă pe masă caldă. În multe locuri mi s-a ridicat această chestiune. Analizăm să vedem dacă putem aduce îmbunătăţiri. Ceea ce am reuşit să facem este să avem normative care vizează aportul caloric. Şi din punct de vedere al alimentelor sănătoase în această masă, avem o serie întreagă de norme care vizează ce ar trebui şi ce nu ar trebui să se regăsească în această masă caldă, ca să fie, într-adevăr, o masă sănătoasă pentru copii. Ne dorim ca odată cu extinderea şi consolidarea infrastructurii şcolare să avem din ce în ce mai multe şcoli care au infrastructură să servească chiar masă caldă, nu un pachet alimentar, cum se întâmplă, într-adevăr, în unele zone.

Realizator - Daniela Petrican: În condiţiile în care vorbim foarte mult despre digitalizare, v-aţi gândit să modernizaţi sistemul educaţional prin digitalizare?
Ligia Deca: Da, cu siguranţă. Şi avem o serie întreagă de şcoli care anul acesta au optat pentru catalog electronic. Am şi modificat reglementările în aşa fel încât să nu mai fie nevoie să fie completat în dublu. Adică scriptic, fizic şi electronic, se pot arhiva direct, electronic documentele şcolare şi atunci toată zona aceea de birocraţie, hârţogăraie este mult redusă. În plus, avem în plan ca-n programul operaţional care vizează această zonă de investiţii în digitalizare să existe un sistem naţional de management şcolar, să existe o interoperabilitate între cataloagele electronice şi /SIR/ şi să reuşim, în sfârşit, să utilizăm biblioteca digitală realizată prin programul EDULIB, care va ajuta foarte mult în tot ceea ce presupune programele remediale sau programele personalizate pentru copii, care au diferite nevoi de învăţare. Deci lucrăm la această chestiune şi utilizăm fondurile din Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare 2,2 miliarde, în anii următori, şi fondurile din celelalte programe care ne permit o digitalizare accelerată.