Ionuț Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor: Începând cu anul viitor veți vedea pe liniile ferate 37 de trenuri noi pe rutele de lung parcurs

"Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Daniela Petrican: Suntem în Gara de Nord din Bucureşti, cea mai mare, cea mai importantă stație CFR din România.

Cătălin Cîrnu: Iar alături de noi a venit Ionuț Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Bună dimineața!

Ionuț Săvoiu: Bună dimineața! Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitație!

Cătălin Cîrnu: Mulțumim că ați acceptat-o! Tot cu ochii pe tabela electronică Sosiri-Plecări, am sesizat întârzieri, dar un secretar de stat cu ochii pe ceas, evident, la 8:30 punctual și pregătit să ne răspundă, pentru că avem, să știți, multe, multe întrebări pregătite.

Daniela Petrican: Pentru că suntem în această gară, știm că este în licitație un contract de aproape o jumătate de miliard de lei pentru lucrări de modernizare. Se poate semna până la sfârșitul anului?

Ionuț Săvoiu: Vestea bună este că în vara asta, la sfârșitul verii, luna aceasta, așteptăm raportul procedurii și anunțarea câștigătorului. Faptul că am avut ofertanți e un semn bun, înseamnă că procedura s-a derulat în regulă, a fost bine pregătită și sperăm să nu avem surprize cu contestațiile și să intrăm în faza de implementare a proiectului, care se va derula în felul următor: vom avea nouă luni de proiectare, după care urmează patru-șase luni de execuție. Proiectul are două componente. După cum bine ştiţi, sunt două loturi, noi vorbim despre clădirea Gării, zona monumentului istoric, care intră în prima etapă, ăsta este contractul care s-a licitat și vom avea, evident, o gară modernă în următorii ani, un monument istoric reabilitat, rețelele de utilități vor fi refăcute, spațiile de primire vor arăta cu totul și cu totul altfel, vom avea chiar spații verzi aici, pe zona veche a gării, cea mai veche a gării, partea din stânga noastră şi urmează lotul doi, ăsta este alt contract, este lotul care se referă la lucrările pentru peroane și automatizările liniilor, a comenzilor liniilor și vor fi și niște traversări pe o pasarelă la capătul peronului, în așa fel încât cetățenii, publicul călător să nu mai fie nevoie să se deplaseze pentru a traversa de la o linie la alta, cum se întâmplă astăzi.

Cătălin Cîrnu: Da, Gara de Nord, bine poziționată, pentru că avem acces cu mijloacele de transport în comun și evident cu metroul, dar după...

Ionuț Săvoiu: Și trenul, legătura cu aeroportul, care e foarte importantă.

Cătălin Cîrnu: Da, e singurul care pleacă și vine fără niciun minut întârziere.

Ionuț Săvoiu: Este și o rută scurtă cu puține probleme.

Cătălin Cîrnu: E adevărat.

Ionuț Săvoiu: Cu toate că și acolo este o lucrare de completare a liniei, dublarea liniei în zona Mogoșoaia, lucru care va eficientiza și ne va scuti de emoții în viitor.

Daniela Petrican: Bine, rută scurtă putem spune și București-Ploiești și tot sunt întârzieri.

Ionuț Săvoiu: Depinde de unde vine trenul. Știți că pe rețeaua feroviară românească sunt foarte multe investiții în momentul de față, în special înspre Sighișoara, în zona...

Cătălin Cîrnu: Din fericire sunt foarte multe pentru că au tot așteptat...

Ionuț Săvoiu: Care generează și întârzieri și al doilea motiv, după cum ştiţi, este situația materialului rulant, care este cum este, învechit, dar și aici avem vești bune, prin faptul că există foarte multe proiecte europene care implică achiziții de material rulant nou. Vom avea 37 de rame electrice de lung parcurs, care sunt deja achiziționate, deci contractul e semnat, e în derulare, urmează ca în toamna asta să vină prima ramă electrică, să intre în testări și să fie certificată, în așa fel încât să continue producția de serie. Începând cu anul viitor, veți vedea pe liniile ferate, pe pe calea ferată românească, trenuri noi pe rutele de lung parcurs, 37 de trenuri. În paralel, mai există un proiect, iarăși în fază de achiziție, pentru 20 de rame electrice din Programul Național de Redresare și Reziliență și avem o procedură în achiziție pentru 62 de trenuri regionale, deci va fi o îmbunătățire semnificativă, adăugând aici și reparațiile, proiectele de reparații care sunt la compania de CFR Călători, care au fost licitate anul ăsta. Deci ne-am ținut de calendar, am avut o țintă, un milestone în Programul Național de Redresare și Reziliență și toate licitațiile au fost ținute, urmează procedura de evaluare, sperăm noi, și la reparații să stăm foarte bine, să intrăm în programul agreat cu finanțatorii.

Daniela Petrican: Haideți să punctăm concret: sunt șapte mari contracte din cele opt semnate pentru modernizarea magistralelor CFR Caransebeș-Timișoara și Cluj-Oradea, licitații lansate pentru secțiunea cu tunelul Balota-Craiova-Caransebeș și reparații rapide pentru a readuce linia de tren la viteza proiectată de acum 50-60 de ani. Ce ne puteți spune despre aceste lucrări de modernizare sau de reparație?

Ionuţ Săvoiu: Mai mult, decât atât, viteza proiectată, viteza maximă proiectată este 160km/h pentru trenurile de călători și 120 pentru marfă, deci vom avea o situație îmbunătățită. Această rută face parte din legătura noastră către centrul și vestul Europei, o rută extrem de importantă și în ecuația tranzitului mărfurilor către portul Constanța.

Cătălin Cîrnu: Un coridor european, nu...

Ionuţ Săvoiu: ... coridor european, care completează de fapt un coridor european. Noi avem trei rute ale acestui coridor european: este cel principal Coridorul Dunăre-Rin de la Curtici-Arad-Deva-Simeria-Sighișoara-Brașov, unde lucrările sunt destul de avansate și sperăm în cursul următorilor doi ani să finalizăm lucrările și să avem un coridor principal cu viteză sporită. În paralel cu ăsta, este vorba de lucrările pe Craiova-Caransebeș-Timișoara și, evident, avem și zona... avem lucrări demarate și pe Cluj - modernizare, electrificare, dublare linie în zona în care nu este dublă între Cluj și Oradea. Deci lucrăm, practic, pe toate cele trei direcții către centrul și vestul Europei și către Moldova. Moldova, n-am uitat-o.

Cătălin Cîrnu: Nu aţi uitat-o, nu?

Ionuţ Săvoiu: Este...

Cătălin Cîrnu: A rămas așa, mai...

Ionuţ Săvoiu: Avem acolo finanțare europeană pe ruta feroviară de la Ploiești și avem proiect studiu de fezabilitate în curs de execuție către Suceava și avem, de asemenea, finanțare pe Connecting Europe Facility pentru electrificarea liniei Dărmănești-Vicșani. Este proiect aflat în achiziție de proiectare și execuție. Acolo SF-ul este finalizat deja. În partea astalaltă, v-am spus, suntem cu studiul de fezabilitate în fază de aprobare, deci Moldova n-am uitat-o și, de asemenea, trebuie menționat și îmbunătățirile infrastructurii feroviare românești şi în zona Constanței. Avem proiect pe Connecting Europe Facility pe mobilitate militară în Valul lui Traian, practic, se reface zona de primire în portul Constanța și suntem în fază de fezabilitate cu legătura de la Valul lui Traian către Agigea, a doua conexiune cu portul Constanța, și fază destul de fezabilitate către Mangalia pentru electrificarea liniei.

Daniela Petrican: Există liniile neelectrificate spre Pitești și Târgoviște prevăzute a beneficia, la un moment dat, de trenurile cu hidrogen.

Ionuţ Săvoiu: Piteşti-Craiova, chiar și mai departe.

Daniela Petrican: Sună bine.

Ionuţ Săvoiu: Dar noi ne concentrăm acuma cu două proiecte. Unul este deja contractat și începe aprovizionarea cu materiale pentru Chitila, din câte știu eu, Chitila-Titu, acolo suntem foarte avansansaţi, și avem procedură de licitație pe Titu-Pitești... Golești, de fapt. Această refacere a infrastructurii pe această zonă, unde va funcționa acel tren cu combustie cu hidrogen, un tren electric, de fapt, a cărui procedură a fost demarată deja. A fost depusă o ofertă luna aceasta și, sperăm noi, și acolo, după ce se contractează cele 12 trenuri electrice cu combustie cu hidrogen, să avem trenuri moderne.

Cătălin Cîrnu: Da, eu mi-am aruncat o privire către câteva trenuri trase în stație, am văzut locomotivele Electroputere Craiova. Ne aminteam de vremurile când și exportam. Ce se mai întâmplă? Mai avem fabrici la Craiova și la Arad, apropo de material rulant.

Ionuț Săvoiu: Da, știu că fabrica este o fabrică privată acolo, la Craiova, acum, care livrează. Uzina de la Arad știu că livrează tramvaie, chiar pentru Capitală, din câte știu eu, sunt deja utilizate...

Cătălin Cîrnu: Celebrele Imperio.

Ionuț Săvoiu: ... şi avem programul de reparații unde va fi implicată industria românească. Ofertele pentru proiectul cu finanțare PNRR pentru reparații de locomotive, ofertele depuse sunt ale companiilor românești, mai multe companii.

Daniela Petrican: Ați prescurtat studiul de fezabilitate ceva mai devreme, am fost atentă, ați spus SF. Deci tot ceea ce ne-ați spus /.../ SF sau realitate?

Ionuț Săvoiu: Este o realitate. Eu zic că suntem într-o altă realitate decât cea cu care eram obișnuiți, spre deosebire de pasivul sau, să zicem, perioada în care lucrurile se degradau și nu se întâmpla nimic nou, acuma suntem într-o perioadă în care Europa și-a întors fața către sistemul feroviar, către sistemul... și Guvernul României, către sistemul feroviar românesc. Sunt foarte multe proiecte în diverse stadii, unele mai avansate, altele în faze incipiente, care, zic eu că ne va da o perspectivă nouă asupra dezvoltării. Suntem într-o strategie de dezvoltare, asta e important, nu suntem într-o strategie și trebuie spus de fiecare dată acest lucru, suntem într-o strategie de dezvoltare a sistemului feroviar, care asigură un mod de transport ecologic, susținut de politicile europene. Țineți cont că până în 2030 trebuie cam jumătate din transportul de marfă să se mute pe sistem feroviar. Până în 2050 avem țintă de zero emisii, deci, practic, înlocuirea combustibililor fosili. Într-adevăr, până în 2050 sunt mulți ani de /.../

Cătălin Cîrnu: Suntem mai mult decât optimiști. Ce se mai întâmplă cu lucrările la magistrala M6 Gara de Nord-Băneasa, spre Otopeni?

Ionuț Săvoiu: Și acolo știți bine că acest proiect a fost, a avut un cântec, a fost cu cântec, cum se spune. El a fost abandonat și reluat în 2000... la începutul mandatului actualului guvern de coaliție. Știți că s-a reluat procedura de achiziție pentru proiectare și execuție. Am ajuns în fază de contracte. Avem contracte semnate pe ambele proiecte, de realizare a noii magistrale către Otopeni. Ea e împărțită în două, avem magistrala până la Băneasa și de la Băneasa la Otopeni. Mai avem două avize, unul la Cultură și unul la Primăria Capitalei, pentru a obține autorizația de construire și, practic, să se intre în șantier în primul segment al magistralei București-Otopeni, iar în faza a doua contractorul este în fază de modernizare. Cât durează proiectul? E vorba de nouă luni la acest al doilea /proiect/, nouă luni proiectare, execuție - 48 de luni. La zona Băneasa, 1 Mai - Băneasa, suntem deja... intrăm în faza de execuție, deci practic proiectarea /.../

Cătălin Cîrnu: Va dura mai puțin decât celebra magistrală din Drumul Taberei 3 ani, s-a ajuns la 8 ani

Ionuţ Săvoiu: 48 de luni - noi aşa am...

Cătălin Cîrnu: Oricum, pe final de interviu avem o curiozitate: când ați călătorit ultima oară cu trenul?

Ionuţ Săvoiu: Am fost la ... am venit de la Constanța undeva în luna mai, cu un tren de seară, cu clasa întâi. Condiții excelente de călătorie de la ... și rapid. În două ore am ajuns de la două ore, cred că, două ore şi 25 de minute de la Constanța la București.

Daniela Petrican: Fără întârzieri.

Cătălin Cîrnu: Da, este ruta verificată, nu, toată lumea o spune și cred că e cam singurul segment pe unde treburile pot circula cu 160km/h.

Ionuţ Săvoiu: Şi București până în zona Predeal, la fel, asigură parametri de circulație. În schimb, aici este congestie, e foarte mult trafic și probabil apar situații în care apar întârzieri și alte probleme, dar condițiile tehnice ale liniei sunt asigurate. În curând, mai este linie care permite viteză de 160/h în zona... trebuie să fie în zona Simeria-Deva-Curtici - e foarte avansat proiectul de acolo în următorul an zic că se vor finaliza lucrările. Depinde de lucrările la cele două tuneluri care ne țin pe loc, dar să știți că și acolo lucrurile merg în direcția dorită.

Cătălin Cîrnu: Dar ştiţi cântecelul din copilărie, nu? "Săniuța fuge/Nimeni n-o ajunge"... așa o să cântăm și noi cu trenulețul fuge, nimeni nu-l ajunge. Bine, la alții fuge cu mai bine de 300km, dar ar fi ideal să călătorim de la București la Timișoara cu 160km/h, pentru că am ajunge în vreo trei ore şi oricum ar fi formidabil.

Ionuţ Săvoiu: Pe Coșlariu-Sighișoara linia este... proiectul, e finalizat, practic, e 99% realizat. Mai e doar partea de comenzi, din câte știu, de Sistemul European de Management al trenurilor este în curs de aprobare și acolo se poate asigura între Coşlariu și Sighișoara. De la Sighișoara la Brașov suntem încă în fază de execuție. Știți că acolo sunt patru tuneluri în execuție, de fapt, pe ambele fire câte două, 24 km de tuneluri. Este o realizare nouă pentru România. Într-adevăr, orice lucru nou nu iese așa de repede pe cât ne dorim. Au fost și probleme acolo, dar se va simți și, în mod evident, probabil în 2-3 ani, când se termină aceste tuneluri, vom avea un parcurs foarte rapid între București și Curtici.

Cătălin Cîrnu: Accelerăm... tu-tu imediat. gata.

Daniela Petrican: Asta voiam să zic şi eu. Așteptăm să vedem toate aceste proiecte terminate și totul să fie în regulă, astfel încât să nu mai fie lumea nemulțumită. Mulțumim pentru prezența alături de noi la "Matinal" Radio România Actualități. Invitatul nostru a fost Ionuț Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.