Ioan Fetea: În ultimii 2 ani de zile, cantitățile de miere solicitate pentru export au scăzut dramatic

România ocupă locul doi în Europa la numărul de familii de albine, după Spania, cu un total de 2,3 milioane, înregistrând o producție de miere de aproape 30.000 de tone, dar un consum anual de un kilogram și 200g pentru fiecare locuitor, potrivit datelor statistice anunțate în primăvară de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cea de a XXVII-a ediția Târgului Național al Mierii se deschide vineri, de la ora 10:00 pe platforma apicolă din Băneasa, în sectorul 1 al Capitalei. Este ora 8:30 fix și a sosit momentul să stăm de vorbă cu invitatul ”Apelului matinal” de astăzi, Ioan Fetea - președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România.

Realizator: Câți expozanți s-au adunat la această ediție de toamnă? Mai mulți ca până acum?

Ioan Fetea: Deși ne așteptam să nu existe un interes atât de mare din partea producătorilor de miere, totuși suntem surprinși plăcut că am depășit 100 de standuri de producători de astfel de produse, miere și celelalte produse apicole, în condițiile în care și anul apicol a fost unul modest, cu probleme, cu secetă și cu producții mai scăzute decât în anii trecuți, iar provocările vizavi de acest sector atât de important pentru agricultură sunt tot mai numeroase și tot mai dificile.

A XXVII-a ediția Târgului Național al Mierii

Realizator: Da, înainte de toate, sunt curios dacă expozanții vor aduce și produse apicole, nu știu, noi, sau vor prezenta noutăți pe lângă cele tradiționale?

Ioan Fetea: Așteptăm să vedem standurile care an de an au fost tot mai interesante, mai bogate, mai variate, cu o diversitate mai mare de produse, așa cum spuneți și dumneavoastră. Sigur, cel mai important lucru este că va fi miere din plin, miere sănătoasă, miere cu curată, miere de la producători și sunt convins că va fi valorificată și la prețuri mult mai mici decât prețurile din hipermarket-uri. De calitate nu putem vorbi, pentru că nu ne îndoim de ea și fiecare procesator sau apicultor care își prezintă produsul la stand prezintă și un buletin de analiză pentru ceea ce prezintă în piață și din acest punct de vedere sigur că pe doritorii de produse apicole, iubitorii din zonă, îi invităm și îi așteptăm cu drag alături de apicultori, care vor găsi câteva standuri de la care se pot aproviziona cu medicamente, utilaje, mă rog, unelte apicole necesare în campania apicolă următoare.

Realizator: Așadar și apicultorii vor găsi produse dedicate muncii lor, nu activități lor. Tocmai aminteați.

Ioan Fetea: Bineînțeles și vremea este una pentru apicultură care permite să se mai facă încă tratamente târzii antiroua. Și în fiecare an suntem vizitați și de număr mare de apicultori din județele vecine. Ceea ce nu poate decât să ne bucure, pentru că avem şi invitaţi din partea ministerului, a Autorităţii Sanitar-Veterinare, APIA, FIR, care vor răspunde întrebărilor și, mă rog, nevoilor, celor care vor pune întrebări la discuțiile care vor avea loc.

Apicultorii au avut cheltuieli mai mari cu hrana pentru albine din cauza secetei

Realizator: Da, zâmbim un pic. Altă întrebare, dacă îmi permiteți. Aminteați mai devreme că seceta excesivă a afectat producția de miere, dar albinele, de exemplu, cum au suportat ele căldurile de peste 40°C, pe o durată mai lungă de timp?

Ioan Fetea: Foarte, foarte greu, în condițiile în care trebuie să-și asigure un microclimat, care să asigure, la rândul lui, dezvoltarea puietului. Trebuie să asigure undeva un microclimat în stup de 34-35° și din acest punct de vedere efortul făcut de către aceste familii de albine de către albinele care au ventilat la urdiniş, la intrarea în stup, a fost unul deosebit de mare. Consumul de miere, de hrană, la fel, a fost unul care a crescut în această perioadă, în condițiile în care natura nu a reușit să ne asigure nici măcar un cules de întreținere. Sigur că apicultorii au avut de făcut cheltuieli și intervenții cu hrana pentru albine, cheltuieli care au fost destul de ridicate, dată fiind perioada aceasta, cum spuneați și dumneavoastră, de temperaturi excesive. Albinele au devenit irascibile, pentru că în condițiile în care nu găsesc cules, sigur sunt mai iritate și apicultorii știu acest lucru, trebuie să ne ferim cât se poate să nu stăm în fața stupilor.

Aproape 50% din ceea ce se importă este miere falsă, adulterată

Realizator: Da, mai ales că ele sunt multe de fiecare dată. Să vorbim și despre miere. În magazine se mai găsește miere contrafăcută?

Ioan Fetea: Sigur, eu nu am un buletin de analize, care să-mi certifice acest lucru, dar intrând în hipermarketuri, sigur că primul lucru la care mă uit sunt produsele apicole, iar mierea de multe ori mă surprinde prin ceea ce văd organoleptic, bineînțeles cu privirea, că nici măcar nu desfac borcanul, iar dacă am un dubiu mai mare, îl desfac şi chiar mi s-a întâmplat să am o discuție și cu cei care arajau marfa la raft că nu este miere după modul cum era de cristalizată neuniform, după faptul că era prea fluidă ș.a.m.d. Recunoaște și Uniunea Europeană, Comisia Europeană că aproape 50% din ceea ce se importă aproape este miere falsă, miere adulterată. Din acest punct de vedere, cred că și autoritățile române ar trebui să fie mult mai exigente, să verifice calitatea acestor produse, pentru că altfel sectorul va intra în colaps în câțiva ani, în condițiile în care nu există limite pentru importul de miere din Ucraina, China ș.a.m.d., care fac o concurență acerbă produsului românesc, pentru că intră la prețuri mult, mult sub prețul de cost al produsului românesc.

Există o tendință de reducere a consumului

Realizator: Da, destul de ciudată situația. Știu că în urmă cu puțină vreme, în cursele aeriene din Japonia rula un mic documentar despre mierea românească exportată în Țara Soarelui Răsare. Unde merge mierea românească la export? Sau mai merge?

Ioan Fetea: Din păcate, în ultimii 2 ani de zile, cantitățile de miere solicitate pentru export au scăzut dramatic. A scăzut și consumul de miere, și la nivel național, și european, există așa o tendință de reducere a consumului. Noi eram exportatori, în primul rând, în Uniunea Europeană: Germania, Franța, Italia. Cantități mici dădeam și în Japonia, pentru că salcâmul în mod deosebit era solicitat, fiind un produs destul de rar, a avut o căutare, dar nu în cantități atât de mare pe cât producea România la momentul respectiv. Din acest punct de vedere, sigur că avem o mare problemă și, deși Uniunea Europeană dorește să introducă licențe de import pentru miere și alte produse, se pare că sunt doar vorbe și că nu s-a făcut nimic. În Uniunea Europeană - am văzut un raport zilele trecute - au intrat peste 45.000-48.000 de tone, în condițiile în care era o discuție să intre vreo 18.000 de tone. Sigur că în primăvară va începe același calvar și vom fi, mă rog, foarte, foarte afectați de această lipsă de măsuri a Guvernului României și de lipsa protecției produselor autohtone.

Nu există o protecție a mierii românești

Realizator: Da, și cred că de protecția Uniunii Europene, pentru că se tot discută, de exemplu, despre mașinile electrice venite din China, cu prețuri foarte, foarte mici, pe Europa însă deocamdată nu face nimic. La fel se întâmplă și cu mierea din China pe care o consumăm noi. În fine, acum vorbim de globalizare. Dar față de anul trecut s-a scumpit kilogramul de miere?

Ioan Fetea: S-a scumpit la unele sortimente, la salcâm. În rest, am văzut la hipermarket-uri, prețuri care sfidează orice concurență, atâta timp cât intră în România miere polifloră cu 6-7 lei și România produce un kilogram de miere undeva la 12-13 lei. Nu a crescut în mod semnificativ, pentru că nu crește consumul. Există o ofertă și, din acest punct de vedere, sigur, neexistând o concurență și o protecție a produsului românesc, care este de calitate și se valorifică la un preț mai mare, nu putem vorbi de o creștere a prețurilor la raft.

Realizator: Am o curiozitate pe final de interviu, că tot ați amintit de mierea polifloră, de cea de salcâm, să nu uităm, cea de rapiță, tei. Dumneavoastră ce tip de miere folosiți? Nu știu, aveți un tip preferat?

Ioan Fetea: Eu cam rulez consumul. În schimb, am consumat ani de zile doar miere de salcâm dimineața, fie cu cafea sau o lingură de miere dimineața, pe stomacul gol. Acum am trecut la rapiță, cum ați spus dumneavoastră, și mă așteaptă un borcan aici, în birou, de miere polifloră și două de mană. Mierea toată, fiecare sortiment de miere are ceva în plus, are niște calități prin compoziția chimică pe care o are, microelemente, vitamine, enzime ș.a.m.d., încât recomand tuturor să consume miere românească și să aibă siguranța și încrederea că este o miere de calitate.

Realizator: O linguriță cu miere care poate îndulci de fiecare dată nu doar ceaiul, dar și cafeaua, chiar și ziua. Cu mulțumiri pentru discuția purtată! Și nu uităm că astăzi, Târgul Național al Mierii se deschide, de la ora 10:00 până duminică, la ora 18:00, pe platforma apicolă din Băneasa, în Sectorul 1 al Capitalei, intrarea fiind gratuită.