Înghețată artizanală sau industrială?
Înghețata se găsește, în prezent, peste tot, însă în trecut era un deliciu rar rezervat bogaților. Marco Polo a adus italienilor o rețetă asemănătoare mai mult șerbetului, după care aceștia au îmbunătățit-o.
Articol de Elena Postelnicu, Corespondent RRA în Italia, 24 Iulie 2016, 12:41
Cui nu-i place înghețata?!! V-ați gândit vreodată care este diferență între înghețata artizanală, pe care o vedem în fel de fel de sortimente prin cofetării și cea industrială, pe care o luăm direct din mașina de înghețată?
”Înainte de toate diferența cea mai importantă este dată de ingredientele folosite, în sensul că o înghețată industrială are o durată mai lungă de câteva luni și de aici se înțelege că nu se pot utilza ingrediente proaspete” ne explică Stefano Tarquinio, profesor la Carpigiani Gelato University din Bologna.
În Italia, țară care este faimoasă și pentru înghețată, există fel de fel de sortimente.
”Înghețata se presupune și ar trebui să fie un produs proaspăt cu o durată de maxim 2 - 3 zile și în compoziție are numai alimente proaspete: ca lapte, smântână, fructe proaspete. Acesta este un punct în favoarea înghețatei față de crema de gheață” completează expertul. ”A doua diferență este că înghețata industrială conține din start mai mult aer și mai multă apă, în timp ce înghețata artizanală se prepară din ingrediente naturale și de aceea este și sănătoasă. Aerul dizolvă gustul, ceea ce necesită utilizarea de mai multe grăsimi și substanțe artificiale, cum ar fi aditivi si coloranți sau arome. Înghețata artizanală are însă la bază laptele de vacă, iar concentrația de grăsimi este de doar 4-5% față de 15-25%” spune Stefano Tarquinio.
Cu cât este mai rece, cu atât înghețata pierde din gust
O altă diferență este temperatura produsului. Înghețata se servește la temperatura de 12 - 13 grade și deci senzația din gură este mai caldă față de înghețata industrială, care este servită la temperatura de 18 grade. Și gustul este mai bun, desigur.
Stefano Tarquinio, care este specilizat în prepararea înghețatei, proprietar al unei cofetării din Bologna, susține că zilnic mânâncă o porție de înghețată, indiferent de anotimp: ”Am fost întrebat de multe ori, dar după atâția ani de înghețată, nu te plictisești să mănânci înghețată? Nu. În nici un caz. Ba dimpotriva. Eu dacă nu-mi mănânc porția mea de înghețată zilnică nu mă simt bine”.
Italia are o tradiție în mașinile automate de înghețată
Compania Carpigiani a fost înfiinţată în 1946 de către doi ingenioşi fraţi din Bologna, Bruto şi Poerio Carpigiani care au inventat prima maşină automată de îngheţată din lume ("Autogelatiera"), punând bazele unei fabrici pentru producţia de echipamente automate pentru îngheţata artizanală. În prezent, Carpigiani este leaderul global în producţia de echipamente pentru îngheţata industrială, iar în decursul timpului compania a continuat să-şi consolideze poziţia, completându-şi gama de produse cu echipamente pentru îngheţata soft, iaurt congelat, shake, slush, frişcă, expunere şi transport.
În 2003 a luat fiinţă Carpigiani Gelato University, un centru internaţional dedicat instruirii în lumea gelateriei. Scopul declarat al CGU este acela de a dezvolta arta şi ştiinţa preparării îngheţatei artizanale, de a susţine deschiderea de gelaterii în întreaga lume şi de a educa publicul în a savura plăcerea şi aroma adevăratei „gelato”, având şi un merit prin faptul că, astfel, s-a consacrat în întreaga lume sintagma „îngheţată italiană”.
Cursanții sunt îndrumați de profesorul și cofetarul Stefano Tarquinio.
Vizită cu gust de înghețată
În 2012 însă a fost deschis Muzeul Înghețatei, unde potrivit ghidului nostru, Caterina Ghelfi, vizitatorii pot gusta la final și o înghețată. ”Biletul de bază costă 5 euro și include vizita Muzeului și o înghețată. Turistul poate să opteze și pentru un curs în care să învețe cum se face înghețata, după care va primi chiar și o diplomă de absolvire” ne explică tânăra Caterina Ghelfi.
În Muzeu sunt expuse primele mașini de înghețată, dar sunt explicate și modalitățile în care în se prepara înghețata în trecut. Astăzi este peste tot, însă în perioada de glorie a Imperiului Roman era un deliciu rar, rezervat capetelor încoronate. Se preupune că împăratul Nero Claudius Caesar a fost unul dintre primii adepți ai răcirii sucurilor de fructe și mai apoi al înghețării lor. În Evul Mediu, Marco Polo a descoperit la rândul lui deliciul în Orient, aducându-l și compatrioților săi, într-o rețetă asemănătoare mai mult șerbetului, după care italienii au îmbunătățit-o. Poate de aceea astăzi cea mai bună înghețată și de cele mai multe sortimente se găsește în Italia.