Independenţa SUA, "strâns legată de independenţa României"

Cu ocazia Zilei SUA, domnul Bruce Kleiner, consilierul pentru presă şi cultură al Ambasadei SUA la Bucureşti ne-a acordat un interviu în exclusivitate pentru RRA.

Reporter: Domnule consilier, este o onoare şi o mare plăcere să vă avem aici în studiourile RRA.

Bruce Kleiner: Este o mare onoare şi pentru mine. Vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie. Am văzut clădirea de multe ori şi este o adevărată onoare să mă aflu aici.

Reporter: Cultura este un mijloc extrem de eficient prin care se pot reface efectele dezastruoase lăsate de perioda comunistă, având posibilitatea de a lucra în plan moral, aplanând multe prejudecăţi şi reducând semnificativ pericolul alunecării spre tentaţii populiste. Cum credeţi că ar putea susţine acest demers SUA?

Bruce Kleiner: O astfel de întrebare este extrem de importantă şi interesantă. Alunecări spre tentaţii populiste este o sintagmă extraordinară. Toate ţările se confruntă cu acest lucru. Acest interviu are loc în apropierea Zilei de 4 iulie, sărbătorirea Zilei Independenţei.

În SUA, prin Constituţie, noi am stabilit un mecanism de echilibrare a puterilor prin care sistemul independent al instanţelor, legislativul independent şi sistemul executiv subordonat preşedintelui, Casei Albe, se echilibrează reciproc şi împiedică tocmai astfel de tentaţii populiste. Tirania majorităţii a fost una dintre cele mai mari preocupări ale părinţilor noştri fondatori. Ne gândim întotdeauna că democraţia înseamnă majoritatea decide, 50% plus unul.

Însă, Constituţia cu mecanismul de echilibrare al puterilor a avut scopul de a preveni o revoltă populară prin care majoritatea populaţiei să conducă ţara într-o direcţie opusă prevederilor Constituţiei, principiilor fondatoare ale ţării. Aşadar, folosim acest sistem de guvernare pentru a controla tentaţiile populiste.

Cât despre a doua parte a întrebării dumneavoastră, ce pot face SUA pentru a susţine acest demers, trebuie să spun că fiecare ţară trebuie să-şi stabilească propriul drum ţinând cont de propria istorie, cultură, religie, de miturile naţionale şi în fiecare ţară se procedează diferit.

Aici în România avem Centrul de Referinţe. Oferim informaţii prin American Corners, aducem specialişti care să conferenţieze, să explice cum facem noi lucrările în SUA. Este clar că acesta nu este neapărat modul în care va dori România să procedeze în această chestiune.

Ce putem face noi este să prezentăm informaţia, să lucrăm cu partenerii şi părţile interesate din oricare ţară, să sperăm că suntem prieteni buni şi să continuăm să facem schimb de informaţii şi puncte de vedere.

Reporter: Domnule consilier, care ar fi perspectiva de dezvoltare şi progres pe termen scurt şi lung al Parteneriatului strategic în cadrul NATO, dat fiind contextul regional? Situaţia din Crimeea şi în general din Ucraina.

Bruce Kleiner: Încă o întrebare foarte bună. Faptul că am avut toate aceste vizite la nivel înalt doar în ultimele şase săptămâni demonstrează tocmai câtă importanţă acordă Guvernul SUA situaţiei din Crimeea, la care v-aţi referit, dar şi Parteneriatului strategic pe care-l avem cu România.

Aşa cum ştiţi, acum o lună ne-au vizitat vicepreşedintele Joe Biden, urmat la scurt timp de secretarul apărării, Chuck Hegel, mai mulţi senatori. Candidatul la preşedinţie, John McCain, a venit în România cu un grup de senatori la scurt timp după secretarul apărării.

Ceea ce comunicăm prin aceste vizite şi declaraţiile acestor demnitari făcute în cursul vizitei în România este cât de important consideră SUA Parteneriatul strategic. Atât timp cât ameninţările şi instabilitatea continuă, suntem foarte bucuroşi şi recunoscători să colaborăm cu un partener atât de stabil precum România.

Chiar acum vedem noi evoluţii în ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, declaraţii ale preşedintelui, prim-ministrul Ponta, ale ministrului afacerilor externe, Titus Corlăţean, pe aceaşi direcţie precum cele ale membrilor cheie ale UE şi ale SUA. Aşadar, cred că pe termen scurt şi lung perspectiva Parteneriatului strategic este pozitivă./lazard

Reporter: Care este părerea dvs. domnule consilier despre paşii făcuţi de România în lupta anticorupţie, dată fiind importanţa relaţiei diplomatice şi culturale a Statelor Unite cu România care necesită un context stabil şi predictibil?

Bruce Kleiner: Un nou subiect foarte bun. Şi cred că vă amintiţi că în timpul recentei vizite, vicepreşedintele Biden a susţinut la Cotroceni un discurs adresat studenţilor şi societăţii civile. În discurs a subliniat nevoia de a continua lupta împotriva corupţiei. Am auzit declaraţii similare de la demnitarii din România.

Aş spune că declaraţiile noastre, ale Ambasadei şi ale înalţilor demnitari americani subliniază importanţa pe care o acordăm acestui subiect. Suntem îngrijoraţi că atunci când corupţia nu este ţinută sub control, aşa cum s-a întâmplat poate în Ucraina, poate submina securitatea naţională şi poate face o ţară mai vulnerabilă la instabilitate şi incursiuni străine.

În ce priveşte evaluarea eforturilor făcute de România, colaborăm în această chestiune însă nu părerea mea, ci a pieţelor, a investitorilor străini, imaginea generală pe care o are România în lume contează cu adevărat.

Orice ţară vrea să arate că este o naţiune bazată pe legi, că atunci când investitorii sosesc şi încearcă să creeze locuri de muncă, sistemul rămâne stabil, că legile nu se schimbă neaşteptat, că legislaţia privind impozitarea rămâne relativ neschimbată şi previzibilă, corupţia este ţinută sub control, că atunci când există încălcări ale legii autorităţile iau măsuri şi autorii sunt trimişi în judecată. Aceste lucruri sugerează că o ţară ia măsuri serioase, în lupta împotriva corupţiei şi că este un loc atractiv pentru investitori.

Aşadar, aş privi indicatorii stabiliţi de Transparency International, Banca Mondială şi ONU precum şi nivelul investiţiilor străine directe pentru a evalua eficacitatea luptei anticorupţie din România. Cred că se înregistrează progrese. Se pot spune multe lucruri pozitive însă cred că toată lumea este de acord că se pot face mai multe. Aşadar colaborăm în acest scop.

Reporter: Aş dori să vorbim puţin şi despre presă. În noul mileniu presa este supusă unor noi şi diverse provocări. În ultima vreme s-au făcut la niveluri foarte înalte ale Administraţiei Americane declaraţii de susţinere a independenţei presei şi implicit a onorabilităţii şi independenţei jurnaliştilor. Ce efect concret credeţi că ar putea avea aceste declaraţii?

Bruce Kleiner: Cred că fiind un om raţional, cu o cultură generală vastă, cunoaşteţi foarte bine teoria legii naturale conform căreia atunci când există o exprimare liberă a ideilor adevărul absolut va ieşi la suprafaţă pentru că există o competiţie pe piaţa de idei.

Cred că acesta este fundamentul. Exprimarea liberă a ideilor şi o presă liberă şi independentă sunt cele mai bune modalităţi ale unei ţări de a decide care este calea de urmat. Pe vremea Imperiului Roman se spunea: "daţi-le pâine şi circ".

Vedem canale care fac tocmai acest lucru, vedem pâine şi circ, subiecte frivol. Jurnaliştii serioşi, independenţi, dar şi instituţiile de presă susţinute de stat, precum Radio România, toate se confruntă cu mari provocări de ordin financiar, cauzate de criza economică, de scăderea substanţială a veniturilor din publicitate.

Reporter: Domnule consilier vă mulţumesc foarte mult pentru acest interviu.

Bruce Kleiner: 4 iulie este pentru noi o ocazie extraordinară de a ne sărbători independenţa şi înţelegem şi suntem foarte recunoscători românilor pentru că ascultă mesajele Ambasadei Statelor Unite care cunosc existenţa parteneriatului strategic.

Alianţa noastră în cadru NATO este o legătură sacră. Independenţa noastră este strâns legată de independenţa României şi cred că acest 4 iulie când ne confruntăm cu atâtea provocări cu instabilitate, foarte aproape de graniţa României, această prietenie a ţărilor noastre independente este mai importantă ca oricând. Cred că vizitele la nivel înalt demonstrează importanţa acestui lucru şi sunt bucuros că de acest 4 iulie o putem sublinia din nou. Aşadar vă mulţumesc.

Audio: Înregistrarea integrală a interviului