Fermierii care au proces-verbal de calamitate în 2023 și 2024 pot cere suspendarea ratelor la credite

Fermierii se pregătesc pentru noul an agricol, însă seceta a produs pagube însemnate. Agricultorii afirmă că au fost afectate 2,5 milioane de hectare, aproximativ 40% din culturile de grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui. Ca valoare estimată, pierderile vor trece de 1,5 miliarde de euro, mai mult decât a prognozat Ministerul Agriculturii, mai spun fermierii. Dar același Minister al Agriculturii pregătește un nou mod de a gestiona riscul de secetă, după cum anunța recent Florin Barbu, ministrul de resort, invitatul nostru la 'Apel matinal'. Avem și noi vești. Plouă pe ici, pe colo, prin țară, mult prea târziu însă, raportându-ne la culturi, dar avea nevoie solul de apă. Privind la anul 2025, care sunt măsurile urgente?

Patru măsuri foarte importante pentru fermierii români

Florin Barbu: Sigur, ploile sunt binevenite, pentru că începe campania de însămânțare la culturile de toamnă și deficitul de apă din sol este foarte scăzut, deci ploile sunt necesare. În Guvernul României, săptămâna aceasta am prezentat patru măsuri foarte importante pentru fermierii români. Prima măsură, prin care am discutat cu o companie de stat, Exim Bank, astfel încât în anul agricol 2025 să putem asigura şapte milioane de hectare cu o primă de despăgubire până la 3.000 euro pe hectar pentru fiecare fermier. Lucrul acesta îl vom face printr-un mecanism realizat între Ministerul Agriculturii, APIA și Exim Bank Asigurări. Bineînțeles, odată activat acest mecanism, fermierii vor primi prima de asigurări și, din discuțiile pe care le-am avut cu sistemul bancar din România, automat și băncile vor da drumul la creditare. Un al doilea mecanism foarte important pe care l-am făcut este acordarea de credite pentru fermieri în această perioadă cu o dobândă de 1,95, fixă, ROBOR-ul fiind achitat de către statul român, astfel încât fermierii să poată să-și achite toate datoriile, vorbim de rate și dobânzi la creditele care le au pentru anul 2023-2024. Mai mult de atât, am luat decizia ca toate creditele cu marjă fixă de 2% plus ROBOR să fie suspendate anul acesta până la 31 decembrie 2025. A treia măsură foarte importantă este suspendarea executării silite a fermierilor, bineînțeles și a instrumentelor financiare și nebancare date de anumite societăți. Vorbim aici de bilete la ordin. Practic, fermierii nu vor fi executați în anul 2024, 2025. A patra măsură foarte importantă - suntem în finalizare cu procesele-verbale de calamități în proporție de 80%, ne-am asumat termenul de 15 septembrie. Fermierii sigur vor primi despăgubirea pe care am discutat-o atât cu domnul premier Marcel Ciolacu, cât și cu ministrul de finanțe - 1.000 de lei pe hectar.

Dar cine va putea solicita suspendarea ratelor la credite? Adică ne referim ce condiții trebuie să îndeplinească fermierii.

O singură condiție trebuie să îndeplinească, să aibă proces-verbal de calamitate. Deci sprijinul este acordat celor care au avut secetă, fiind o stare de fapt, și beneficiază de toate aceste măsuri de suspendare atât a executării silite, cât şi a suspendării ratelor, cât și a acordării de credite cu 1,95, chiar dacă au avut întârzieri la bancă până la risc de G în baza de date, adică peste 180 de zile, toți fermierii care au proces-verbal de calamitate în 2023 și 2024.

Dar cum poate dovedi un fermier că are o suprafață calamitată?

Prin procesul-verbal de calamitate care se constituie la nivelul comitetelor de situații de urgență teritorial pe care noi și dăm despăgubire pe acel proces-verbal de calamitate.

Am primit deja mai multe mesaje. Unul dintre ele vă întreabă: pentru cultura de lucernă se acordă despăgubiri?

Luăm în calcul la finalizare, trebuie să centralizăm toate suprafețele care au fost făcute. Fiind o cultură multianuală, în cultura de lucernă deja s-au făcut două-trei coase. Practic, pierderile nu sunt ca și la cultura de grâu, porumb, floarea-soarelui, unde sunt calamitate 100%.

Dar s-a tot vorbit de irigații, știm și măsurile pe care le-a luat Guvernul. Credeți că se poate accelera ritmul pentru ca sistemul de irigații să acopere o suprafaţă cât mai întinsă din pământul cultivat în România?

Am irigat anul acesta 1,6 milioane de hectare

Sigur, suprafața maximă de irigat în România este de 2,7 milioane de hectare.În momentul de faţă, am irigat anul acesta 1,6 milioane de hectare, am alocat fonduri foarte importante de la bugetul de stat în continuare pentru a ne atinge ținta de 2,7 milioane de hectare în următorii patru ani. Am alocat o sumă de 500 de milioane de euro din Programul Național Strategic, practic din fonduri europene pentru fermieri, cu un sprijin de 1,5 milioane de euro pentru a-și reabilita infrastructura secundară de irigații și practic să-și achiziționeze echipamentele, să putem închide acest ciclu, infrastructură principală secundară și echipament de irigat. Toate aceste forme de sprijin sunt 100% de la bugetele europene, fermierii nu au nicio contribuție. După finalizarea acestor proiecte care au fost depuse - 345 de proiecte pentru 538 de milioane de euro - suprafața irigată în România crește la peste 680.000 de hectare.

Și mai am o curiozitate, de fapt, aș vrea să aflu, pentru că, umblând prin țară așa, am sesizat că sunt multe canale de irigații pe care apa n-a pătruns de ceva vreme. Aveți idee de ce?

Acele amenajări de irigații sunt concomitent în reabilitare, în Programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigație, în funcție de proiectele pe care le-au depus fermierii prin fonduri europene. Concomitent, astea sunt, așa cum spuneam mai devreme, proiectele pe care le-au depus fermierii; concomitent, și infrastructura principală de irigații se reabilitează cu proiectele pe fonduri europene integrate, pentru că degeaba investim în infrastructură principală de irigații dacă fermierii, infrastructura secundară de irigație nu o au pusă la punct.