"Economia României are nevoie de o reformare rapidă pentru că nu face față schimbărilor importante care au loc în lume"

Realizator: Daniela Petrican - Aproape 90 % dintre cei 37 de economiști chestionați de publicația ”Financial Times” au spus că, în opinia lor, zona euro se află deja în recesiune, ei anticipând o contracție a produsul intern brut și în 2023. În cazul economiei noastre, formate mai mult pe servicii și agricultură și mai puțin pe industria prelucrătoare, temerile pentru un an sumbru sunt ridicate. Invitat la ”Apel matinal” este profesorul în economie Mircea Coșea. Bună dimineața” La mulți ani”

Mircea Coșea: La mulți ani! Mulțumesc pentru invitație! Bună dimineața!

Realizator: Într-o economie cu profil emergent ca a noastră, încotro trebuie să privească cu atenție guvernanții?

Mircea Coșea: Doamnă, despre profilul economiei românești, A început să fie foarte discutabil, pentru că, pe de o parte, așa cum spuneați dumneavoastră, trăim mai mult prin servicii, prin consum, într-o oarecare măsură pe agricultură, dar ultimele studii făcute de Howard University arată că suntem pe un loc fruntaș, locul 19 în lume, din punct de vedere al diversificării și modernizării economiei. Deci, lucrurile sunt discutabile, pentru că e foarte greu ca să spui în ce măsură România este o țară dezvoltată, atâta timp cât puterea de cumpărare a scăzut mereu, în ultimul an de zile avem două deficite majore care ne subminează dezvoltarea, deficitul contului curent și deficitul balanței comerciale. Adevărul este însă unul foarte clar: orice ar spune unii, orice ar spune alții, economia României are nevoie de o reformă, are nevoie de o reformare rapidă, pentru că nu face față schimbărilor importante care au loc în lume. În ultimul an de zile au început să apară schimbări importante. Anul viitor, adică acesta, va fi un an al schimbărilor majore din punct de vedere al modelului global de dezvoltare. Încep să apară actori economici importanți, noi, pe care nu i-am cunoscut până acum, cum ar fi India, spre exemplu. Războiul dintre China și Statele Unite a început să fie în folosul Statelor Unite. China a pierdut startul, iar pe de altă parte, țările care își valorifică resurile interne într-o măsură mai importantă și reduc dependența față de importuri au de câștigat. La noi lucrurile sunt invers. Importurile sunt foarte mari. Producția internă, mai ales la articole la care am putea să avem succes, cum sunt alimentele nu progresează. Nu se iau măsuri economice importante de modernizare și de restructurare, în sensul sprijinirii sectorului economiei reale, sectorul privat, ba din contră, i se aplică taxe și penalizări din toate punctele de vedere /.../ în ceea ce privește posibilitățile de realimentare a bugetului. Inflația nu este stăpânită nici la nivelul Băncii Naționale, nici la nivelul guvernului. Tarifele și tot ceea ce înseamnă, într-un cuvânt, problema facturilor va exploda în acest an, pentru că până acuma am discutat mai multe sume, facturi mari, dar începând din februarie-martie ele vor veni. Deci economia României, așa mică cum este ea, va avea două șocuri importante. Pe de o parte, șocul extern, care nu este deloc favorabil. Economia Europei nu este în creștere, are mari probleme, nu numai de natură, să zicem, structurală, dar și natura depedenței de energie și materie primă, iar din interior nu există măsuri importante în plan economic. Se ia doar măsuri de atenuare a situației unor categorii foarte defavorizate, problema voucherelor, a surplusurilor de pensii și așa mai departe. Dar asta nu este o cale de dezvoltare, o cale de supraviețuire a unor categorii în defavoarea altora.

Realizator: Sunt multe probleme serioase. Asigurarea securității alimentare rămâne o problemă la fel de serioasă pentru România și îngrijorările privind costul vieții de asemenea, traiul pe împrumut va fi estompat anul acesta ori dimpotrivă, ca perioadă preelectorală, consumul va înghiți și mai mulți bani?

Mircea Coșea: Este absolut sigur că, la nivelul guvernanților, va exista preocuparea pentru atragerea în sfera electorală a unor categorii socio-profesionale, prin mărirea într-o oarecare pondere a veniturilor și va crește și consum. Însă să nu ne amăgim. După părerea mea, începând din primăvară, nu vom asista la o creștere a consumului, ci, din contră, pentru că apare o criză de lichiditate la populație. Populația nu mai are bani. Banii s-au cheltuit, cei care se mai economisiseră pe timpul pandemiei, lumea România a trăit în acest an, 2022, mai mult după placul inimii. A cheltuit cu concediul, în țară, în străinătate. S-au cheltuit mulți bani cu sărbătorile pascale, cu sărbătorile de Crăciun, cu Revelionul. Deci, în primăvară banii vor fi mai puțini, consumul va scădea, iar această scădere a consumului se va vedea în bugetul familiilor, care vor avea mai puțini bani pentru anumite cheltuieli. Cheltuielile pentru mâncare vor rămâne la un nivel ridicat, iar cheltuielile pentru educație, pentru cultură, pentru distracție, pentru asistență medicală vor scădea. Asta înseamnă o scădere a calității vieții, iar consumul alimentar va pierde şi el din calitate. Adică, se vor cumpăra mărfuri de calitate mai inferioară, cele accesibile, la prețuri mici. Deci, nu cred că anul 2023 va putea să fie susținut din punct de vedere al eforturilor electorale de către actuala guvernare prin forţarea consumului, consumul nu va putea crească foarte mult și pentru că până în primăvară există o plafonare a prețurilor la energie, care oricum ridică facturile. Dar nu știm ce se va întâmpla după. E foarte puțin probabil să existe niște măsuri structurale radicale de micşorare a prețului la energie, atâta timp cât nu se fac eforturi pentru creșterea producției interne de energie. Nu s-a făcut nimic în anul trecut, doar vorbe. S-a vorbit despre centrale micro-nucleare cu americanii, despre fel de fel de contracte cu Coreea de Sud, dar n-a existat nimic vizibil. Sunt doar vorbe. S-a vorbit despre cablul acela submarin din Azerbaidjan până în Budapesta, care ar fi alimentat și România. Este o utopie, conform specialiștilor. 1.200 de kilometri de cablu submarin costă mai mult decât construcția unor centrale pe gaz sau pe cărbune. Deci, este, până în momentul de față, doar politică, foarte puţină economie. Nu, nu cred. Nu cred că în 2023 populația României va beneficia de un consum mai bun calitativ și cantitativ. Din contră, consumul va scade și va scade și calitatea vieții. Și aici pun un accent foarte clar. Nu mă refer la standardul de viață, adică nu la ceea ce se mănâncă. Vom mânca poate și în continuare la fel de mult din produsele alimentare, dar calitatea acestora va fi diferită, pentru că costurile energiei în România sunt atât de mari, cele mai mari din Europa, încât producătorii nu pot să producă lucruri de calitate dacă nu plătesc facturile la energie. Or, plata facturilor la energie înseamnă calitatea unor materii prime mai proaste, iar importul de alimente pe care îl vom face în continuare - așa, în paranteză fie spus, România a ajuns în situația în care importă peste 90% din cantitatea de zahăr pe care o mâncăm. Vă dați seama? 90%. Deci, acest import pe care îl vom face va aduce inflație, pentru că inflația, în plan european, așa cum ați menționat și dumneavoastră, este afectată de o recesiune care este vizibilă, care se va vedea mai bine în câteva luni, iar pentru o categorie a populației care a avut curajul să încerce să trăiască mai bine luând credite de la bănci situaţia va fi și mai complicată, pentru că atât ROBOR-ul, cât și IRCC-ul vor crește și în anul viitor.

Realizator: Apropo de asta, fiecare conațional știe ce face cu banii săi. Dar ce îl sfătuiți în primul rând pentru a evita derapaje ireparabile?

Mircea Coșea: Drapaje ireparabile se pot face, iar unul a și început să fie făcut, și anume faptul că nu trecem pe primul plan, din punct de vedere al conceptului de guvernare, agricultura și producția de alimente. Siguranța alimentară este esențială. România este una din țările europene, printre primele state care dispune de resurse agricole enorme, iar noi în loc să prelucrăm în țară aceste produse, importăm; importăm de la făină, până la zahăr, cum spuneam, carne și așa mai departe. Deci, este deocamdată un lucru ireparabil, pentru că aducerea... ireparabil în termeni relativi evident, totul este relativ în economie, pentru că aducerea agriculturii și producției de prelucrare a produselor agricole la nivelul pieței românești, ca să reducem importurile, cere timp. Nu poți să faci asta după o zi pe alta. Mie mi se pare că este ireparabil și faptul că guvernul - nu înțeleg, nu înțeleg absolut deloc - cum a gândit să reducă și să închidă producția de electricitate pe cărbune. Faptul că s-a vândut Mintia unor proprietari pe care nimeni nu-i cunoaște, faptul că încă nu ne întoarcem la producția pe cărbune, așa cum face Germania, Polonia și alte țări arată că este o greșeală, o greșeală ireparabilă, pentru că costurile la energie cresc, iar creșterea costurilor la energie duce la creșterea prețurilor la întregul lanț de produse și servicii pe care le avem și limitează apetitul capitalului străin pentru investiții în România, pentru că n-are de ce să vină în România și să cheltuiască pe energie de două-trei ori mai mult decât ar cheltui în Ungaria, în Croația, în Polonia sau chiar în Bulgaria.

Realizator: Cu siguranță ne vom mai auzi să vorbim despre ceea ce se va mai întâmpla din punct de vedere economic în acest an 2023. Vă mulțumim pentru prezența la ”Apel matinal!. Invitat de astăzi a fost profesorul în economie Mircea Coșea.