Chevron a început forările de explorare la Pungeşti

Reprezentantul companiei petroliere Chevron în România, Thomas Holst, a anunţat, într-un interviu în exclusivitate la Radio România Actualităţi, că au fost începute forările de explorare pentru gazele de şist la exploatarea de la Siliştea Pungeşti în Judeţul Vaslui.

Forajul presupune extragerea de mostre de rocă, ce vor fi apoi analizate pentru a determina existenţa gazelor naturale şi modalitatea de extragere a acestora.

Reprezentantul Chevron a promis că vor fi respectate toate obligaţiile legale europene şi româneşti, iar pânzele de apă freatică din zonă nu vor avea de suferit şi vor fi constant monitorizate.

"Faptele sunt acestea: tehnologiile de forare folosite în România care are o bogată experienţă de exploatare a petrolului şi a gazelor naturale sunt foarte clare. Există tehnologii deosebit de bune, care minimalizează riscul apariţiei oricărui potenţial pericol asupra apelor freatice", a spus Thomas Holst la Radio România Actualităţi.

Audio: Interviul integral cu reprezentantul Chevron în România, Thomas Holst difuzat astăzi în Apelul Matinal la Radio România Actualităţi. Realizator Pavel Ionescu.

Foto: Sonda Chevron.

Transcrierea interviului integral cu Thomas Holst. Realizator: Pavel Ionescu


Pavel Ionescu: Aş vrea sa incep cu stirea, deosebit de așteptată și care tocmai a fost facută publică, privind faptul că ați început explorările pentru evaluarea posibilelor rezerve de gaze de șist la Săliște-Pungești, în județul Vaslui. Cum au decurs primele foraje, care vor fi pașii imediați, care vă sunt obiectivele pe termen scurt?

Thomas Holst: Chevron poate să confirme că activitățile de forare au început la puțul de explorare de lîngă satul Săliște, în comuna Pungești din județul Vaslui. Aceste foraje au început pe 1 mai, după încheierea tuturor testelor de siguranță și de peformanță. Forajul va continua pînă la atingerea adîncimii țintă, de aproximativ patru mii de metri. Vor fi făcute diverse măsurători și vor fi extrase mostre de rocă, pentru a determina dacă gazele naturale sunt prezente și cum vor putea fi extrase. Prioritatea noastră este să executăm aceste operațiuni într-o manieră sigură și responsabilă față de mediu, în conformitate cu licența care ne-a fost acordată.

Pavel Ionescu: Este foarte important ceea ce spuneți și vă propun să ne referim la aceste aspecte puțin mai tîrziu. Vorbind acum de operațiunea propriu-zisă, vă rugăm să ne spuneți mai multe despre așteptările pe care le-ați avut şi care sunt rezultatele pe care le-ați obținut?

Thomas Holst: Va dura între o lună și două luni pînă cînd vom avea primele rezultate. Este de fapt perioada în care vom atinge adîncimea țintă la care trebuie să ajungem. Obiectivul nostru este să prelevăm mostre de rocă care vor fi apoi analizate pentru a evalua prezența gazelor dar și proprietățile rocii. Și de-abia atunci vom putea înțelege mai bine potențialul aceste resurse energetice pentru România.

Pavel Ionescu: Ați spus cu o altă ocazie că faza de explorare ar putea dura pînă la cinci ani. Este acesta un interval fix sau poate varia?

Thomas Holst: Perioada de cinci ani cuprinde toate etapele de explorare, ori aceasta are două-trei etape. Prima etapă a explorării noastre s-a consumat în a doua jumătate a anului 2011, a fost un studiu geo-fizic care oferă oamenilor de știință o imagine a rocilor aflate sub suprafața solului. Apoi a urmat etapa luării permiselor, am interacționat cu comunitatea locală, căreia i-am explicat operațiunile. Acum deținem toate permisele și am intrat în etapa de forare, care a început, cum vă spuneam la 1 mai. Și sperăm ca, pe baza rezultatelor pozitive pe care le vom obține și de la alte două situri unde am declanșat operațiuni de forare să putem face apoi evaluarea rezultatelor. Acest proces dureaza aproximativ cinci ani, dar țineți cont că am început în 2011.

Pavel Ionescu: Care sunt estimările în privința zăcămîntului? Au intervenit cumva modificări faţă de evaluarea făcută în 2012 de departamentul american al Energiei care estima că România ar putea avea în așa-numitul bazin Carpatic, o cantitate de resurse tehnic recuperabile de aproximativ 600 de miliarde de metri cubi de gaze de șist.

Thomas Holst: Respectăm dreptul oamenilor de a face aceste evaluări preliminare dar noi considerăm că cel mai important este ca vocea Pămîntului însuși să fie ascultată și facem asta colectînd mostre de roci și bazîndu-ne apoi evaluarea pe ce găsim în roci. Dar trebuie să spun următoarele: acest proiect privind gazele naturale reprezintă o oportunitate formidabilă pentru România și pentru județul Vaslui. Odată exploatată, poate reprezenta o resursă de carburant cu ardere curată care s-ar adăuga la securitatea energetică a României. În al doilea rînd, reprezintă o investiție economică importantă pentru România, care crează locuri de muncă oamenilor din județul Vaslui. Și, în al treilea rînd, permite județului Vaslui să profite de pe urma acestui proiect energetic. Așa că, de o la o perspectivă locală, la una regională și apoi națională considerăm că dezvoltarea acestui proiect oferă nişte avantaje esențiale.

Pavel Ionescu: Vorbeaţi de locuri de muncă. Cîte locuri de muncă vă așteptatți să fie create acolo?

Thomas Holst: Voi vorbi doar din perspectiva a ceea ce avem pînă acum: e vorba de 56 de locuri de muncă, ocupate de locuitori ai județului Vaslui. Sunt funcţii cu salarii bune. De la muncitori la sonda de foraj, la șoferi sau personal de securitate pînă la ajutoare de bucătari și bucătari. Ori, pentru oamenii din comunitate este important să aibă locuri de muncă în apropiere de casă.

Pavel Ionescu: Dar 56 de locuri de muncă nu sînt chiar multe….

Thomas Holst: Țineți cont că suntem în faza de început a unei exploatări care, în industria de gaze sau petrol înseamnă un proiect ce durează de obicei cam 35 de ani. Și țineți cont că suntem foarte la început iar acest proiect va aduce tot mai multe oportunități de locuri de muncă și tot mai multe investiții vor intra în România.

Pavel Ionescu: Aș vrea să vă referiți acum la problema deosebit de importantă pentru oamenii care trăiesc acolo dar și pentru mediul înconjurător: siguranța operațiunilor pe care le faceți dar și cea cu care tratați mediul înconjurător. Cunosc moto-ul dvs.: „fă-o în siguranță sau deloc“ dar aș vrea să explicaţi mai concret acțiunile ce le veți face la Pungești, unde ați întîmPavel Ionescunat o rezistență puternică din partea localnicilor. Care vor fi pașii care îi cuprind operațiunile de acolo?

Thomas Holst: Desigur. Mai întîi trebuie să vă spun că Chevron va respecta legile impuse de Uniunea Europeană și de România, ghidîndu-se după cele mai bune practici de forare pe care Chevron le folosește în cîmpurile petroliere. În aces sens tocmai am încheiat o evaluare a impactului de mediu cerută de Ministerul Mediului, care a durat aproximativ opt luni pînă să fie încheiată și, în diferite etape, am avut audieri cu comunitățile locale unde i-am informat pe localnici în privința operațiunilor. În cele din urmă, Chevron a obținut permisele și licențele necesare. Ați amintit practicile noastre de siguranță în exploatare, și acestea două sunt: “fă-o în siguranță sau deloc“ precum și “găseşti totdeauna un moment în care să acționezi corect„. Pe 8 aprilie, Chevron a găzduit un grup de 35 de jurnaliști, cu ocazia zilei porților deschise pentru presă, iar acești jurnaliși au putut observa patru puțuri de monitorizare a calității apei, care urmăresc calitatea apei înainte, în timpul și la încheierea operațiunilor noastre. La acel moment le-am spus colegilor dvs. că operațiunile de explorare vor începe în aproximativ două săptămîni, iar noi ne-am mai luat încă o săptămînă ca să ne asigurăm că vom fi feriți de orice incidente. Și rezultatul culturii noastre privind siguranța a fost următorul: în rîndul companiilor omoloage nouă, Chevron are cele mai bune cifre legate de standarde privind siguranța, în privința zilelor de concedii medicale din accidente de lucru sau a totalului incidentelor înregistrate. Sunt rezultate impresionante și, pe durata celor cinci ani suntem încrezători că vom putea să executăm aceste operațiuni fără nici un fel de incident.

Pavel Ionescu: Localnicii de acolo sunt îngrijorați de siguranța pînzelor de apă freatică. Cît de transparente vor fi operațiunile dvs. acolo, se pot ei aștepta ca, la diferite perioade de timp să evaluați, de o manieră transparentă, calitatea apei din pînzele freatice?

Thomas Holst: Da, am să mă refer din nou la puțurile de monitorizare a apei. Două dintre ele merg pînă la adîncimea de zece metri iar alte două merg pînă la adîncimea de 85 de metri. Și trebuie să vă spun că au fost prelevate mostre de apă și de la pînza de apă freatică de suprafață și de la cea din adîncime iar rezultatele au fost transmise autorităților guvernamentale și, așa cum v-am mai spus, probe de apă vor fi prelevate și pe parcursul explorărilor și, la fel, vor fi prelevate la încheierea operațiunilor noastre. Așa încît este o transparență totală asupra oricărui efect potențial asupra apelor freatice.

Pavel Ionescu: Vă așteptați la pericole pentru resursele de apă din pînzele freatice de acolo?

Thomas Holst: Nu. Faptele sunt acestea: tehnologiile de forare folosite în România, care are o îndelungată experiență de exploatare a petrolului și gazelor naturale, sunt foarte, foarte clare. Există tehnologii deosebit de bune care minimalizează riscul apariției oricărui potențial pericol asupra apelor freatice.

Pavel Ionescu: Este Chevron pregătită să răspundă îngrijorărilor localnicilor din Pungești dar nu numai, pentru că au fost proteste și la București și în alte localități de pe cuprinsul țării? Este compania dvs. pregătită să țină cont de ceea ce spun oamenii locului, și să reacționeze, înțelegînd îngrijorările comunităților locale?

Thomas Holst: Desigur. Trebuie să vă spun că, pe parsul ultimilor doi ani și jumătate – trei, am avut întîlniri regulate cu comunitățile locale. Am avut întîlniri în persoană cu fiecare autoritate locală, am avut 30 de reuniuni de informare în primării și am participat la evenimente cheie ale comunităților. Am selectat din zonele unde intenționăm să operăm un grup de localnici din Vaslui care au putut să meargă să vadă cum se desfășoară operațiuni similare în Polonia. Dar, ca să vă dau un răspuns direct la întrebare: am făcut un pas mai departe. Am mers din ușă în ușă în comunitățile din Vaslui și am contactat peste 2250 de gospodării pentru a vorbi direct cu fiecare individ. Și – lucru remarcabil – cele mai multe dintre dialoguri cu fiecare gospodărie durau între 15 și 20 de minute însă doar în două situații am întîlnit oameni care au spus că dețin suficiente informații și nu au nevoie să stăm de vorbă. Oamenii vor să afle, doresc să fie abordați direct și să fie informați.

Pavel Ionescu: Și veți face asta indiferent cîte exploatări veți opera în România?

Thomas Holst: Da, experiența ne-a făcut să înțelegem că abordînd comunicarea unu-la-unu este cea mai utilă pentru a informa, a sfătui, a lua pulsul oamenilor din comunitățile locale.

Pavel Ionescu: Date fiind diferențele dintre România și Statele Unite în privința proprietății terenurilor, este Chevron pregătită să le plătească localnicilor plăți compensatorii? Și dacă da, care ar fi suma la care vă gîndiți?

Thomas Holst: Cred că vorbiți de faptul că, spre deosebire de legile americane, în legislația românească, proprietarul terenului nu stăpînește și bogățiile minerale ale subsolului. Aceasta este o problemă fiscală care trebuie rezolvată de guvernul României, și care să determine care e împărțirea corectă între comunitățile locale, cele regionale și la nivel național și aici trebuie să decidă autoritățile fiscale. Dar eu aș vrea să mă refer la implicarea noastră socială şi la programul Chevron în Vaslui. Spre exemplu, anul trecut Chevron s-a implicat în proiecte de asigurare a sănătății, de oportunități educaționale și de încurajare a activităților antreprenoriale. În sensul acesta am donat o ambulanță sPavel Ionescutalului județean Vaslui, pe timpul inundațiilor din iunie 2013 am oferit ajutor de urgență la 400 de săteni. Am făcut donații unui laborator de informatică de la o școală din Vaslui dar și alte donații la școli, inclusiv uniforme școlare la 4 mii de coPavel Ionescui, într-o încercare de a le îmbunătăți experiența educațională. Așa că noi simțim că avem o responsabilitate socială. Chiar înainte să începem forajele am încercat să arătăm comunităților locale avantajele de care se pot bucura.

Pavel Ionescu: Ați putea să-mi spuneți ce proporție din investiția dvs. aici în România o reprezintă investițiile sociale?

Thomas Holst: Pot să vă spun că nivelul investițiilor noastre sociale se ridică la sute de mii de dolari și noi considerăm că, pe termen lung, Chevron dorește să fie un bun partener, un bun vecin dar și un protector al mediului. Un bun partener în sensul că dorim să lucrăm foarte îndeaproape cu guvernul României pentru a identifica resursele naturale. Dorim să fim un bun vecin în comunitățile unde operăm iar beneficiile prezenței noastre să se vadă nu doar în locurile de muncă create dar și în investițiile sociale pe care le facem. Și, în al treilea rînd, țelul nostru este să protejăm mediul înconjurător și să ne asigurăm că acesta nu este în nici un fel pus în pericol.

Pavel Ionescu: Deci n-ați putea să-mi oferiți o proporție a investițiilor sociale pe care le faceți?

Thomas Holst: Nu avem o proporție precisă dar păstrăm legătura cu liderii din comunități, identificăm oportunitățile, le evaluăm și discutăm cu liderii comunităților pentru a da curs celor mai bune dintre oportunități.

Pavel Ionescu: Aș dori acum să extindem puțin discuția și să vă întreb dacă aveți solicitări și de pe celălalt mal al Prutului, dacă ați fost contactați de autoritățile de la Chișinău?

Thomas Holst: Biroul nostru de la București nu a avut asemena discuții dar vă pot spune că interesele Chevron în Europa Centrală și de Est sînt coordonate de la birourile din Polonia. Țineți cont că dezvoltăm proiecte în Lituania, Polonia, Ucraina și România și, dacă un asemenea interes ar fi manifestat el ar trebui adresat de autoritățile din Moldova biroului nostru din Varșovia.

Pavel Ionescu: Referindu-mă acum la evenimentele din Ucraina, de care sunt sigur că sînteți la curent. Cum vă influențează ele afacerile din România, și dacă da, care ar fi reacția companiei dvs.?

Thomas Holst: Evenimentele din Ucraina nu au nici o influență asupra operațiunilor noastre sau a investițiilor pe care le-am plănuit în Româna. Pot să vă spun însă că sunt numeroase influențe indirecte: în primul rînd este subliniată ideea importanței asigurării securității energetice. Iar faptele sunt acestea: aproximativ 30% din consumul de gaze al României provine din import. În al doilea rînd, în 10-15 ani rezervele locale de gaze vor fi fost consumate. Și în fine, prețul de achiziție, care pentru gazele naturale a devenit tot mai ridicat comparativ cu producția locală. Dacă punem toate acestea cap la cap, România dorește să-și asigure independența energetică, dorește să se bucure de prețuri scăzute pentru a-și revitaliza industria, fie cea petro-chimică fie cea a oțelului. Așa că identificarea de noi resurse de gaze naturale este, probabil, în interesul național al României.

Pavel Ionescu: Și, ca să încheiem. În situația nedorită a unui eveniment negativ fie în timpul operațiunilor fie legat de mediul încojurător, este Chevron pregătită să plătească eventuale daune? Și dacă da, în cît timp și pe ce durată?

Thomas Holst: Am să vă răspund astfel: Chevron va respecta toate normele de siguranță ale Uniunii Europene și pe cele din România. Ne vom asigura că operăm potrivit celor mai bune pracitici în exploatările petroliere și vom implementa cultura noastră a asigurării siguranței în exploatare. Ca să răspund îm mod direct întrebării dvs., dacă sîntem pregătiți să ne asumăm responsabilitatea acțiunilor noastre în oricare situație sau incident neprevăzute, răspunsul este DA. Aceasta face parte din comportamentul unui bun partener, și trebuie să subliniez că cel mai bun accident este cel care nu are niciodată loc. Dată fiind cultura noastră a siguranței operațiunilor sînt încrezător că vom putea evita orice incident și vom lua precuțiile necesare.

Pavel Ionescu: Vă mulțumesc și vă invit ca de fiecare dată cînd aveți de făcut comunicări de asemenea importanță să folosiți pentru asta radioul public.

Thomas Holst: Cu deosebită plăcere voi împărtăși toate aceste realizări de parcurs importante prin intermediul Radio România.