"Armăturile sau gradul de armare a structurilor de după 1977 din România este corespunzător şi poate face faţă unor solicitări seismice puternice"

"Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Daniela Petrican - Scenariul unui eventual cutremur de magnitudine peste 8 grade pe scara Richter, simulat recent pe calculator, arată vulnerabilitatea capitalei României, mai ales în zona sa centrală. Clădirile vechi sunt în mare măsură deja şubrezite de seismele anterioare, dar şi de faptul că au trecut decenii fără ca ele să fie consolidate sau măcar renovate. Acelaşi scenariu, repet simulat, arată că mii de persoane sunt potenţiale victime, dar şi că din 215 victime încarcerate după două zile supravieţuieşte doar una. Cât este de pregătită Capitala pentru un potenţial seism, similar cu cele anterioare, discutăm acum cu invitatul "Apelului matinal", Ştefan Dumitraşcu, arhitectul şef al Sectorului 3. Bună dimineaţa!

Ştefan Dumitraşcu: Bună dimineaţa, dumneavoastră şi tuturor ascultătorilor!

Realizator: Domnule Dumitraşcu, aţi fost şi arhitectul şef al Capitalei. Există în acest moment o evidenţă exactă a clădirilor cu risc seismic major din Bucureşti?

Ştefan Dumitraşcu: Bineînţeles că există această listă, acest document. Sunt clădirile care au fost deja expertizate şi ele pot fi găsite pe internet, atât pe site-ul ISC-ului - Inspectoratului de Stat în Construcţii, cât poate şi pe site-ul Municipalităţii.

Realizator: Se ştie la nivelul autorităţilor unde ar trebui intervenit în regim de urgenţă şi care sunt zonele cele mai vulnerabile ale Capitalei?

Ştefan Dumitraşcu: Absolut. Cum aminteaţi, în perioada în care am fost arhitectul şef al Municipalităţii, vreme de 2 ani şi jumătate, aceste imobile au fost identificate şi mai mult de 180 dintre ele au fost expertizate tehnic în vederea stabilirii soluţiilor de punere în siguranţă sau consolidare. Mai mult decât atât, acum 2 ani şi jumătate, prin Administraţia Municipală de Consolidări Risc Seismic, în subordinea Consiliului General, existau 81 de şantiere în municipiul Bucureşti pentru aceste lucrări. Din păcate, urmare a unor schimbări administrative şi a unei alte concepţii, astăzi sunt zero şantiere de consolidare. Sunt foarte multe procese între Primăria Municipiului Bucureşti şi proprietari de clădiri de locuinţe, care duc la această tărăgănare şi blocare a procesului de consolidare. Vreau să spun că nu numai acest lucru este în detrimentul luării măsurilor imediate, cele de punere în siguranţă, ci şi nişte decizii administrative ale actualei administraţii, care blochează inclusiv consolidarea unor spaţii publice. Dau exemplu Primăriei Sectorului 5, sediului Primăriei Sectorului 5, care este încă într-un şantier, finalizat 75%, aflat chiar în buricul târgului, pe Bulevardul Elisabeta, oricine îl poate vedea.

Realizator: Bun. Şi cum se poate accelera acest proces de consolidare a clădirilor vechi?

Ştefan Dumitraşcu: Este strict o decizie a primarului general. Consiliul General al Municipiului Bucureşti a votat inclusiv bugete pentru acest lucru. Dar atâta vreme cât de 2 ani şi jumătate această administraţie este condusă de oameni care, să o spunem direct, nu au niciun fel de legătură cu ingineria şi cu procedura de lucru acest lucru nu se va întâmpla.

Realizator: Este ştiut faptul că avem la dispoziţie fonduri europene pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, dar, cu toate acestea, banii rămân necheltuiţi an de an. De ce se întâmplă asta?

Ştefan Dumitraşcu: Pot să fiu sceptic în ceea ce priveşte această marotă a PNRR-ului. Precum vedem din media, astăzi totul se rezolvă prin banii din PNRR. Nu este chiar adevărat. Bucureştiul se sprijină pe un buget propriu. Bucureşti produce bani din taxe şi impozite, bani publici. Aceştia pot fi folosiţi de către această autoritate. Din păcate, acest lucru astăzi nu se întâmplă.

Realizator: Haideţi să vorbim despre situaţia blocurilor construite înainte de decembrie 1989, care este situaţia acestora?

Ştefan Dumitraşcu: În mare parte, în mare parte zic imobilele multietajate de locuinţe sunt clădiri construite relativ temeinic, dar care au trecut prin încercări destul de mari: cutremurele din 1940, 1977 au consumat din resursa în rezistenţa acestor blocuri. După 1977, mulţumită unor măsuri dure luate de către statul român, toate normativele de proiectare au impus şi au fost urmărite lucrările. Un regim mult mai dur vedem în dezastrul din Turcia, mormane de moloz şi mormane de beton, mai puţin armături. Pot să asigur lumea că armăturile sau gradul de armare a structurilor de după 1977 din România este corespunzător şi poate face faţă unor solicitări seismice puternice. Înainte de '77 normele de proiectare erau jumătate după ureche, ca să fiu înţeles mai bine. Se aplicau norme din Statele Unite, din California, din URSS. Era la ghiceală. Astăzi, din fericire, clădirile, marea majoritate a clădirilor din Bucureşti şi din ţară sunt proiectate şi executate, dacă au fost executate corect, cu autorizaţii de construire şi cu verificări pe şantier, sunt executate corect.

Realizator: Chiar şi clădirile cu 5-10 etaje ridicate în ultimii 30 de ani?

Ştefan Dumitraşcu: Absolut, şi acestea. Excepţiile sunt absolut punctuale. Clădiri fără autorizaţie, clădiri la care nu s-a făcut verificare pe şantier le poţi număra pe degete în Bucureşti.

Realizator: Dar, spuneţi-mi, există vreo diferenţă de rezistenţă la cutremur între blocurile de 4, 8 sau 10 etaje?

Ştefan Dumitraşcu: Absolut. Sunt nişte proiecte diferite, care se execută, evident, după normative diferite, în funcţie de numărul de niveluri şi de destinaţia lor. Clădirile de locuit au un anumit coeficient de siguranţă. Clădirile cu destinaţie specială - şcoli, grădiniţe, spitale, secţii de poliţie, judecătorii, instituţii publice - au alte normative care sunt aplicate.

Realizator: Vedem şi acum cartiere imense de blocuri care se ridică în toate zonele Capitalei. Sunt ele conforme cu standardele actuale, sunt verificate de inspectorii din construcţii?

Ştefan Dumitraşcu: Absolut. Sunt 2 organe care verifică la fiecare fază determinantă execuţia acestor imobile. Atât serviciile de disciplină în construcţii din cadrul poliţiilor locale, şi avem 7 poliţii locale în municipiul Bucureşti, cât şi inspectorii din Inspectoratul de Stat în Construcţii Bucureşti. Nu se poate construi, cum se spune astăzi, în Bucureşti nu se poate construi, cum se spune, la betonieră, la mână. Există verificări pentru calitatea materialelor şi pentru punerea lor în operă.

Realizator: Bine, mulţi ar avea îndoieli, mai ales vizavi de faptul că toate aceste blocuri se ridică mult prea repede.

Ştefan Dumitraşcu: Mă iertaţi. Repede lucrează chinezii sau coreenii. La noi, din păcate, uitaţi, pentru un pasaj cât de mic sau o reparaţie cât de mică...

Realizator: Nu ne referim la lucrări de genul acesta, vorbeam de blocuri în mod special.

Ştefan Dumitraşcu: Betonul se întăreşte la 28 de zile şi aici şi în Statele Unite. Bravo dacă se ridică repede, este un lucru bun. Nu înseamnă că sunt încălcate principiile de rezistenţă şi stabilitate în construcţii. Văd, din păcate, în media prezentate numai clădiri cu vechimi de peste 80 de ani, clădiri abandonate, care, evident, ştim cu toţii, strică faţa Bucureştiului. Nu acestea sunt pericolele în cazul unui seism.

Realizator: Va fi Capitala capabilă să răspundă eficient unei situaţii de urgenţă?

Ştefan Dumitraşcu: Şi aici sunt sunt destul de sceptic. Din păcate, administraţia nu a luat în ultimii 30 de ani măsuri pentru educarea şi informarea populaţiei privitor la ce să facă în timpul cataclismului şi după cataclism. Cum m-a învăţat profesorul Cişmigiu, acum 40 de ani, nu seismul omoară oameni, ci casele omoară oameni. Şi mai mult decât atât, panica omoară oameni. Din păcate, nivelul nostru de educaţie la această oră este foarte scăzut în ceea ce priveşte reacţia din timpul cutremurului şi post-impact.

Realizator: O ultimă întrebare mai am, care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, asta ca să tragem concluzii, măsurile urgente necesare acum?

Ştefan Dumitraşcu: Suntem totuşi în ceasul al unsprezecelea, dacă nu chiar al doisprezecelea, pentru a şti ceea ce trebuie să facem. O operaţiune de consolidare nu se face peste noapte, e un şantier care durează un an, un an şi jumătate, în cazul unei clădiri construite în 1940, să zicem, cu 8 sau 10 etaje, Bulevardul Magheru, Calea Victoriei, artere semnificative ale Capitalei. Putem, pe de o parte, precum spuneam, să educăm lumea, să găsim soluţii alternative, corecte pentru regruparea şi ajutorarea şi intervenţia în cazul unui seism. Toată lumea consideră că un seism major în Capitală se va produce, şi sigur se va produce, asta nu o discutăm, undeva aşa într-o după-amiază frumoasă de primăvară, să ieşim în parc şi să aşteptăm să vină armata cu produsele de la rezerva de atat, să ne dea câte o sticlă de apă şi o conservă de carne. Acest lucru trebuie organizat foarte serios şi, bineînţeles, o conducere competentă la nivelul municipalităţii care să reia de urgenţă lucrările de consolidare.

Realizator: Vă mulţumesc pentru toate aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost Ştefan Dumitraşcu, arhitectul şef al Sectorului 3 al Capitalei şi fost arhitect şef al Bucureştiului.