Apel matinal: Min. Cercetării și Inovării, Nicolae Hurduc, invitat la RRA

AUDIO: Apel matinal: Invitat, ministrul cercetării și inovării, Nicolae Hurduc.

"Apel matinal": De vorbă cu ministrul cercetării şi dezvoltării, profesor universitar Nicolae Hurduc

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (13 mai, ora 8:30) - Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Cătălin Cîrnu - Agenda strategică pentru cercetare şi inovare la Marea Neagră a fost lansată la Bucureşti, fiind un document de orientare pentru următorii zece ani în ceea ce priveşte intervenţiile, dar şi cooperarea în regiune în spaţiul Uniunii Europene, cu sprijinul organizaţiilor internaţionale şi alături de alte ţări şi regiuni aflate în afara spaţiului comunitar. Documentul a fost prezentat în cadrul conferinţei 'Dezvoltare durabilă la Marea Neagră, încheiat în weekend la Bucureşti şi reprezintă pilonul de cercetare al Agendei maritime comune.

Mai multe detalii vom afla chiar acum de la invitatul "Apelului matinal" de astăzi, profesorul universitar Nicolae Hurduc, ministrul cercetării şi inovării. Bună dimineaţa. Ce presupune agenda strategică pentru cercetare şi inovare la Marea Neagră, gândindu-ne evident la domeniile prioritare de cooperare?

Nicolae Hurduc: Înainte de a vă da detalii legate de aspectele ştiinţifice ale acestei agende strategice, aş vrea să fac o precizare, pentru că acest aspect e mai puţin cunoscut publicului. Această conferinţă care a avut loc la Bucureşti are o componentă foarte importantă care poartă denumirea de 'diplomaţie ştiinţifică'. În ce constă acest lucru? Iată că, drept urmare a acestei conferinţe şi a invitaţiei pe care a făcut-o România tuturor ţărilor riverane cu Marea Neagră, sunt puse în comun ţări care, din punct de vedere diplomatic, nu au relaţii foarte bune. Şi e suficient să amintim Ucraina şi Rusia şi, aşa cum ştim, ştiinţa şi cercetarea nu au frontiere, nu ţin cont de politică, astfel încât cercetătorii din ţări care, repet, nu au relaţii diplomatice foarte bune, pot ajuta la deblocarea anumitor situaţii. Şi comisarul Carlos Moedas a subliniat acest aspect şi importanţa acestei componente diplomatice în cadrul conferinţei strategice pe care am avut-o noi la Marea Neagră. Legat de aspectele ştiinţifice, de ce este foartă importanta această conferinţă? Pentru că noi, cu ocazia Consiliului de Miniştri, pe care l-am avut la Bucureşti, la începutul lunii aprilie, am lansat invitaţia tuturor ţărilor membre ale Uniunii Europene, de a dezvolta în comun proiecte de cercetare, deoarece Marea Neagră este un vecin al Uniunii Europene, nu numai al României şi al Bulgariei. Aşa cum Marea Mediterană sau Marea Baltică se bucură de interesul tuturor ţărilor membre ale Uniunii Europene, noi am considerat că şi Marea Neagră trebuie tratată în mod similar şi toţi partenerii noştri europeni au răspuns acestei invitaţii a preşedinţiei României de a dezvolta proiecte comune. Drept urmare a fost elaborată, aşa cum aţi subliniat şi dvs, o agendă strategică pe următorii zece ani şi vreau să spun că această agendă strategică a presupus un efort al ţărilor din Uniunea Europeană, pentru că n-a lucrat numai România, Republica Moldova şi alte ţări vecine cu Marea Neagră, un efort de doi ani. Deci s-a muncit la această agendă strategică timp de doi ani şi vreau să subliniez că Institutul de Cercetare GeoEcoMar este unul dintre artizanii acestei agende strategice.

Realizator: Care au fost rezultatele după aceste zile de dezbateri ?

Nicolae Hurduc: Rezultatele au fost surprinzătoare pentru mine, pentru că toate ţările, atât ţările membre ale Uniunii Europene, cât şi celelalte ţări - trebuie să subliniez faptul că au fost peste 400 de participanţi la această conferinţă din toate ţările Uniunii Europene şi din ţările care au deschidere la Marea Neagră - noi am reuşit să stabilim o serie de direcţii strategice de operare în următorii ani şi este suficient să spun că, în Marea Neagră, România are rezerve foarte mari de gaz hidrat, spre exemplu. Deci gazul hidrat este o formă specială de existenţă a gazului metan - noi avem în Marea Neagră rezerve nu numai de petrol şi gazul metan, aflat sub forma pe care o cunoaştem, ci şi într-o formă specială, cum spuneam, formă solidă, la mari adâncimi. Rezervele se estimează ca fiind deoasebit de importante, asigurând consumul României pe 40, 60 de ani. Însă exploatarea implică aspecte de cercetare, pentru că tehnologiile de exploatare vor fi mai complicate decât în cazul gazului metan. Am dat un exemplu, pentru că permanent suntem întrebaţi ce face cercetarea din România. Iată cercetarea din România face lucruri foarte importante legate de rezervele energetice ale României şi ale Europei, în ultimă instanţă, pentru că noi vom putea exporta în Europa gaz metan, în condiţiile în care avem rezerve atât de importante de gaz hidrat.

Realizator: Gaz hidrat, să nu fac vreo greşeală, dvs sunteţi specialistul, hidratul de metan, nu?, altfel spus... E amestecul de gheaţă şi metan.

Nicolae Hurduc: Da, da. Are diferite denumiri. Este acelaşi lucru. Este gazul metan, împreună cu apă, care formează un sistem solid. Deci gazul metan este prins în matricea de gheaţă, să spunem. La adâncimi mari şi la temperaturi scăzute, apa include gazul metan şi la topirea apei se eliberează gazul.

Realizator: Îmi amintesc de Reuniunea informală a miniştrilor cercetării, care a avut loc în aprilie, cred, la Bucureşti. Încerc să vă citez, sper să fiu exact: "Trebuie dezvoltate noi tehnologii pentru a extrage mult aşteptatele resurse care ar putea alimenta Uniunea şi consolida cercetarea şi dezvoltarea". Până la urmă vorbim sau cum vedeţi dvs dezvoltarea durabilă în zona Mării Negre?

Nicolae Hurduc: Această dezvoltare va fi, în mod evident, posibilă cu sprijinul tuturor ţărilor membre ale Uniunii Europene, pentru că regiunea Mării Negre presupune şi ceea ce se întâmplă, spre exemplu, în Delta Dunării, care este o biosferă foarte importantă pentru întreaga Europă şi pentru România, în mod special. Iată noi ne ocupăm, spre exemplu, acolo de studierea speciilor de animale care sunt pe cale de dispariţie sau care sunt ameninţate. Spre exemplu, se fac studii amănunţite legate de posibilitatea de repopulare cu sturioni în zona Deltei Dunării şi pe partea finală a Dunării. Iată un alt obiect de studiu al institutelor de cercetare care depind de Ministerul Cercetării şi Inovării.

Realizator: Da, sunt multe puncte, fără îndoială. Sper să reuşiţi să le atingeţi pe toate, alături de toţi ceilalţi colegi cercetători din statele riverane Mării Negre. Vă mulţumesc pentru prezenţa în emisiune. Zi frumoasă să aveţi.

Nicolae Hurduc: Cu plăcere, cu cea mai mare plăcere. Când voi fi întrebat, voi da răspunsuri la toate nedumeririle care sunt în România.

Realizator: Mulţumesc, domnule profesor.