Apel matinal: Invitat, președintele SRM, Alexandru Rafila (AUDIO)

AUDIO: Apel matinal.

În România sunt în carantină 35 de persoane, pentru care se fac verificări pentru a depista dacă au contractat coronavirusul.

Alte peste 10.700 sunt izolate la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală, potrivit ultimelor informaţii transmise de autorităţi.

Până la acest moment, în România au fost diagnosticate cu coronavirus şase persoane, ultimele două cazuri fiind confirmate ieri.

Toţi cei şase pacienţi s-au întors din Italia sau au intrat în contact cu persoane care s-au aflat în această ţară.

Un pacient, primul depistat la noi ca fiind pozitiv, este considerat vindecat după ce două teste au ieşit negative la un interval de 24 de ore. Bărbatul a fost externat marţi.

Autorităţile acţionează în continuare pentru reducerea la minimum a posibilităţii de transmitere a virusului în comunităţi, a declarat la "Apelul matinal", de la Radio România Actualităţi, Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.

El spune că cea mai importantă este acum educarea populaţiei, pentru a fi pregătită în astfel de situaţii.

Alexandru Rafila: Cine trebuie să poarte mască nepărat personalul medical, care îngrijeşte pacienţi sau vine în contact cu persoane care ar putea să fie infectate, pentru că protecţia personalului medical să ştiţi că este pe primul loc, inclusiv în cadrul OSM, şi, ulterior, bineînţeles şi alte categorii vulnerabile. Utilizarea măştii obişnuite, aşa-numita mască chirurgicală, măştile acelea albastre foarte simple, trebuie să fie o obişnuinţă pentru persoanele care au infecţii respiratorii, nu contează ce tip de infecţie respiratorie, ca să limităm transmiterea acelei infecţii în mediul înconjurător şi către alte persoane. Măştile cu o eficienţă ridicată ar trebui utilizate doar pentru cei care vin în contact sau îngrijesc persoane care sunt infectate

Apel matinal: TEXT

Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă a stabilit noi măsuri pentru gestionarea situaţiei generate de răspândirea coronavirusului, inclusiv scenarii de evoluţie a infecţiei şi măsurile de răspuns necesare. Numărul cazurilor confirmate a ajuns la 6 din 579 de persoane de la care s-au prelevat şi analizat probe. 35 de persoane sunt în carantină instituţionalizată la nivel naţional, iar peste 10.700 sunt în autoizolare la domiciliu.

Cătălin Cîrnu: Iar invitatul de astăzi al "Apelului matinal" cu care vom discuta pe acest subiect este prof.dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie. Bună dimineaţa, dle profesor!
Alexandru Rafila: Bună dimineaţa!

Cătălin Cîrnu: A mai apărut vreo noutate, apropo de numărul cazurilor confirmate?

Alexandru Rafila: Încă nu, dar ştiţi cum e, în această periodă când înregistrăm primele cazuri, ne aşteptăm ca numărul lor să mai crească. E o tendinţă, care s-a observat în toate ţările din Europa, în ultima perioadă. Important este să putem să ţinem lucrurile sub control şi să evităm ceea ce este cel mai important transmiterea secundară, adică transmiterea locală a infecţiei, practic, n-avem decât un singur caz de acest fel, este vorba de un băiat de la Timişoara care a fost contact al unuia dintre primele cazuri venite din Italia. Dacă acest lucru îl vom reuşi, atunci transmiterea în comunitate va fi puţin probabilă sau va fi redusă şi, până la urmă, toate ţările care iau măsuri de containment, să spunem aşa, adică de limitare a răspândirii infecţiei, au în vedere aceste aspecte.

Alexandru Rafila: A reduce, fiind imposibilă probabilitatea transmiterii în comunitate a infecţiei.
Daniela Petrican: Raportându-ne la vreme, este adevărat că rezistenţa virusului ar putea scădea la temeperaturi exerioare mai mari de 20 de grade?

Alexandru Rafila: Da. Sunt studii comparative, deci nu există încă studii pentru acest tip de virus, există studii pentru alte tipuri de coronavirus, inclusiv cele foarte patogene care au produs îmbolnăvirea acum câţiva ani, şi acele studii arată că supravieţuirea acestei categorii de virus în mediul exterior este mai redusă, dacă temperaturile sunt mai ridicate şi în cazul uscăciunii, deci uscăciunea şi temperatura crescută reduc posibilitatea de supravieţuire a virusului mediu, pe de-o parte, şi, pe de altă parte, şi transmiterea infecţiei prin contactul cu suprafeţele care au fost contaminate este mai puţin probabil.

Cătălin Cîrnu: Au existat raportări de cazuri de îmbolnăvire a doua oară, nu la noi în ţară, evident, în alte ţări, pacienţi declaraţi ca însănătoşiţi şi retestaţi după un timp au ieşit din nou pozitivi. Acum, de la un specialist încercăm să aflăm şi noi cum se explică această situaţie?

Alexandru Rafila: Lucrurile nu sunt clare încă, pentru că discutăm de o boală, pe care o cunoaştem doar de două luni. Într-adevăr, există astfel de cazuri semnalate în China. Există chiar un studiu făcut, e adevărat pe un număr mic de cazuri, doar pe 107 cazuri de către cercetătorii chinezi care chiar pun în discuţie existenţa a două tulpini de coronvirus, care circulă în paralel şi care ar putea să ducă la apariţia acestor reinfecţii. Rămâne să vedem în perioada următoare dacă acest lucru se susţine sau după boală este...o să dobândim o imunitate, adică o apărare care să prevină infecţia şi ar fi ideal să fie aşa, pentru că, dacă imunitatea după infecţie este de slabă calitate şi nu reuşim să ne apărăm în contactul ulterior cu acelaşi virus, atunci lucrurile sunt întra-adevăr îngrijorătoare, pentru că asta înseamnă că poţi să te reinfectezi şi vă daţi seama riscurile pentru sănătatea publică, în general, şi pentru fiecare persoană, în special, sunt foarte mari.

Daniela Petrican: Franţa vrea să vândă măştile sanitare doar cu prescripţie medicală. Credeţi că ar fi utilă o saemenea măsură şi la noi?

Alexandru Rafila: Nu ne găsim în situaţia din Franţa încă, dar un număr mai mare de cazuri, se transmite susţinută acum infecţia, şi au luat măsuri excepţionale. Este discutabilă măsura, dar sigur că ei apreciază mult mai bine care e situaţia în Franţa.

Alexandru Rafila: Eu vreau să vă spun că cel mai important lucru ar fi să educăm populaţia să înţeleagă când trebuie să poarte mască.

Daniela Petrican: Da, mai ales persoanele sănătoase. Am observat că şi persoane sănătoase folosesc, ceea ce nu este...

Alexandru Rafila: Da, persoanele sănătoase nu ar trebui să poarte mască, cine trebuie să poarte mască nepărat şi aici, dacă în acest sens este făcută decizia autorităţilor franceze, trebuie să poarte obligatoriu personalul medical, care îngrijeşte pacienţi sau vine în contact cu persoane care ar putea să fie infectate, pentru că protecţia personalului medical să ştiţi că este pe primul loc, inclusiv în cadrul OSM, pentru că, dacă n-ai personal medical, care să poată să îngrijească pacienţii, să diagnosticheze pacienţii, atunci ai într-adevăr o problemă şi atunci personalul trebuie să fie în primul rând protejat, personalul medical, şi ulterior, bineînţeles şi alte categorii vulnerabile. Utilizarea măştii obişnuite, aşa-numita mască chirurgicală, măştile acelea albastre foarte simple, tebuie să fie o obişnuinţă pentru persoanele care au infecţii respiratorii, deci purtăm acea mască atât timp cât avem o infecţie respiratorie, nu contează ce fel de infecţie respiratorie, ca să limităm transmiterea acelei infecţii în mediul înconjurător şi către alte persoane, dar măştile cu o eficienţă ridicată care protejează împotriva infectării cu virusuri trnasmise pe cale respiratorie, inclusiv coronavirus, ar trebui utilizate doar pentru cei care vin în contact sau îngrijesc persoane care sunt infectate şi probabil că în sensul acesta este luată măsura de către autorităţile din Franţa.

Cătălin Cîrnu: Apropo de coronavirus, nu vrem să panicăm, dar trebuie să rămânem vigilenţi. Autorităţile române sunt pregătite în situaţia în care se vor descoperi mai mulţi bolnavi infectaţi?

Alexandru Rafila: Dvs. aţi menţionat acum că există patru scenarii, care prevăd un număr diferit de cazuri până la 2000 sau peste 2000 de cazuri. Dacă discutăm despre multe cazuri, mai ales cazuri care se înregistrează simultan, asta este problema, dacă se înregistrează, ştiu eu, 2000 de cazuri în decurs de un an, este una, dacă se înregistrează 2000 de cazuri în decurs de două săptămâni, este cu totul şi cu totul altceva, şi atunci trebuie să poţi să iei nişte măsuri încât să poţi să asiguri tratamentul în secţii de terapie intensivă a acestor pacienţi, dacă sunt cumva forme grave, forme complicate, care necesită asistenţă medicală înalt specializată şi măsuri de suport respirator, deci despre asta discutăm şi sunt scenarii în acest sens de pregătire a reţelei. Noi avem două reţele care vor lucra consecutiv. În primul rând, e reţeaua de spitale de boli infecţioase, care un număr limitat, în jur de 100 de paturi de terapie intensivă la nivel naţional, dar, în caz de nevoie, vă daţi seama, toate celelalte paturi secţie de terapie intensivă sunt câteva mii de paturi la nivel naţional, trebuie să poată să preia pacienţii şi să-i trateze şi acum fac din nou referire la ce spuneam puţin mai devreme, personalul de acolo trebuie să fie instruit şi să beneficieze de echipament personal de protecţie pentru a evita îmbolnăvirea. Echipamentul personal de protecţie nu este foarte sofisticat, pentru că nu discutăm de un virus înalt patogen, dar el trebuie purtat cu stricteţe, aşa cum este recomandat, în primul rând o mască din aceasta filtrantă SF/2 sau 3, deci care asigură protecţia personalului, ochelari sau vizieră, mănuşi şi un halat de unică folosinţă, un halat lung cu mâneci lungi, care trebuie să protejeze îmbrăcămintea personalului medical.

Cătălin Cîrnu: Mulţumim pentru toate informaţiile şi pentru prezenţa la "Apel matinal". Invitatul de astăzi a fost prof.dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.