Apel matinal – Invitat: Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a hotărât majorarea, începând de astăzi, a ratei dobânzii de politică monetară de la 1,75 la 2% pe an. Este a treia ședință consecutivă a conducerii BNR în care se mărește dobânda-cheie, în încercarea de a ține sub control inflația, care crește mai rapid decât se anticipa. Specialiștii Băncii Centrale estimează că în următoarea perioadă se vor mări și dobânzile practicate de bănci la creditele acordate populației și companiilor, dar și la depozite, aflate încă la un nivel foarte redus. Discutăm pe acest subiect cu invitatul de astăzi al “Apelului matinal”, Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale a României. Bună dimineața!

Dan Suciu: Bună dimineața!

Realizator: Am să încep cu inflația, pentru că înțeleg că este principala îngrijorare a Băncii Centrale. La ce să ne așteptăm în acest an?

Dan Suciu: Da. Din păcate, inflația este principala îngrijorare, pentru că am văzut în ultima perioadă creșteri ale acestui indice. Nu este doar în România această situașie, este o situație pe plan mondial, cauzată în principal de prețurile la energie. Am văzut cu toții evoluția prețurilor la energie - energie electrică, gaze, combustibili. Toate acestea afectează profund acest indice și, implicit, se duce creșterea de prețuri și în alte tipologii de prețuri - asta înseamnă de fapt inflație, când avem o creștere generalizată a prețurilor. Din păcate, în indicele nostru de inflație peste 70% din componenta lui este determinată de prețurile la energie, asupra cărora deciziile de politică monetară, pe care le ia Banca Centrală de majorare a dobânzii, au efecte relativ reduse, așa că principala noastră armă, care este această dobândă de politică monetară, nu e foarte eficientă împotriva prețurilor la energie. Dar ceea ce încercăm să facem și credem că în partea a doua a anului se va vedea în mod explicit acest lucru este, de a ancora așteptările inflaționiste, de a tempera creșterea de prețuri la celelalte component. Acesta este motivul pentru care creștem dobânda. O creștere de dobândă generalizată se întâmplă și pe plan mondial. Nu cred că sunt multe bănci centrale care își permit să nu crească dobânda. Chiar și FED-ul american a anunțat că va crește dobânda, Banca Centrală Europeană probabil anul acesta va începe și ea acest process. Suntem într-o economie globală cu multe influențe internaționale și, în consecință, trebuie să ne adaptăm acestui proces, că ne place, că nu ne place. Așteptăm, așadar, o inflație în prima parte a anului, care să se situeze la un nivel ceva mai ridicat - acum avem șapte-opt procente, probabil că acest nivel va fi ușor depășit în perioada imediat următoare, dar în partea a doua anului, dacă politica noastră funcționează eficient și nu avem niciun motiv să nu credem că am găsit antidotul, dar el durează până când se va manifesta, vom avea o coborâre a indicelui și o ancorare a acestor prețuri la un nivel mai acceptabil.

Realizator: Dar putem spune că proiecțiile anterioare au fost prea optimiste?/denisse

Dan Suciu: Din păcate putem spune acest lucru. Nu am anticipat și nu s-a anticipat, pentru că nu suntem singura bancă centrală care avem această problemă, impactul profund şi mai ales ritmul spectaculos de creştere al preţurilor la energie. Dacă ne amintim, anii trecuţi erau bănci centrale care spuneau "Nu vom creşte dobânda în niciun caz, vom rămâne la nivelul zero al dobânzii'. Noi nu am avut dobândă zero tocmai pentru că aveam o anumită presiune inflaţionistă şi nu am vrut să avem un mimetism în execuţia noastră de dragul integrării într-o lume a dobânzilor zero. Au fost dobânzi anormal de mici cauzate la rândul lor de evoluţia pandemică, ceea ce determina un anumit sprijin pentru economie. Dar creşterea economică accelerată din ultima perioadă plus evoluţia spectaculoasă dincolo de orice aşteptare, din cauze economice, dar şi geopolitice a preţurilor la energie a dus la aceşti indici de inflaţie atât la noi cât şi internaţional. Repet, aici suntem într-un desen internaţional pentru că influenţele sunt mai degrabă externe, cum ştiţi, combustibilul depinde totdeauna, preţul la combustibil, de ce se întâmplă afară. Din păcate, nici la gaze nu avem altă referinţă decât preţul internaţional.

Realizator: Şi dată fiind situaţia în care ne aflăm există soluţii? Ce ar trebui făcut?

Dan Suciu: Soluţiile sunt de două tipuri sau, dacă vreţi, o combinaţie a politicilor fiscale şi a politicilor monetare. Monetar, să găsim ritmul şi pasul de creştere a dobânzilor, cu, sigur, efectul, dacă vreţi, relativ negativ al creşterii costului creditului, pe de o parte, şi pe de altă parte de a avea sub control cheltuielile bugetare pentru ca să nu creăm o presiune suplimentară şi să nu dăm drumul la o spirală care apoi într-adevăr nu se mai poate întoarce, anume salarii - preţuri, adică există această presiune, justificată, cresc preţurile trebuie să creştem şi salariile, dar dacă n gasim proporţia adecvată între cele două dimensiuni, preţurile cresc în continuare şî salariile nu or să mai poată ţină pasul.

Realizator: Putem compara situaţia de-acum cu perioade din ultimele 3 decenii?

Dan Suciu: Nu. Este o situaţie unică, dacă vreţi. De obicei cauzele inflaţioniste în România, cel puţin la începutul anilor '90, au fost interne. Pur şi simplu aveam cauze interne ale inflaţiei din motive legate de capacităţile noastre de producţie, de a răspunde cererile, deci era o inflaţie determinată de cererea foarte mare din piaţă./amirea/sdm2

Acum este din partea ofertei, pentru că avem preţuri care explodează dincolo de cerea existentă, adică n-avem o cerere suplimentară pe aceste produse, dar avem oferte care vin cu preţuri suplimentare din cauze care sunt - noi le numim "exogene" - sunt dincolo de controlul nostru, intern, vin din afară în principal. Avem referinţele acestor preţuri la energie, care sunt internaţionale şi în contextul în care am avut o liberalizare a preţurilor cu efectele pe care le-am văzut, ne ducem în continuare pe o componentă extrem de ridicată a preţurilor la energie în indicele de inflaţie. Repet, peste 70% din componenta indicelui de inflaţie, creşterii indicelui de inflaţie, vine din energie.

Realizator: Şi cum poate interveni Banca Naţională, pentru a ţine situaţia sub control?

Dan Suciu: Intervenţia noastră este una indirectă. Evident că nu putem schimba preţurile la energie, dar putem limita presiunea care se duce pe celelalte preţuri, prin limitarea, evident, a creditelui, prin scumpirea banilor. Asta facem, de fapt. Noi scumpim banii, pas cu pas. Deocamdată, am avut trei paşi de scumpire a banilor, aşa încât cantiatea de bani care se poate plimba într-o economie şi poate determina ca şi alte preţuri să crească să fie ceva mai bine cuantificat.

Realizator: Ce se va întâmpla cu creditarea şi, în plus, la ce să se aştepte românii care plătesc rate pentru creditele anterioare, atât în lei, dar şi euro?

Dan Suciu: În euro avem un număr tot mai mic de debitori care au credite în această monedă, undeva sub 30%, în acest moment. În jur de 30%. Aici nu apar mari schimbări. Vedem un curs chiar stabil şi este una din performanţele - îmi permit să spun asta - ale Băncii centrale, de a avea un curs stabil, în contextul în care am avut o situaţie economică dificilă, o situaţie pandemică complicată şi o criză politică relativ lungă. Am avut un curs stabil, ceea ce n-a afectat creditele în euro. În ceea ce priveşte creditele în lei, sunt două situaţii: creditele în lei luate după 2019, începând cu a doua jumătate a anului 2019, care sunt cotate cu indice nou IRCC, nu sunt foarte afectate, nu sunt chiar deloc afectate, pentru că indicele acesta măsoară, are o referinţă de fapt cu 6 luni în urmă./eendrefy/sdm2

Pe termen de 6 luni, sigur că și la aceste credite va apare o creștere ușoară, pentru că deocamdată, cu cele 0,25 de puncte procentuale luate în calcul de Banca Centrală, creșterile sunt ușoare. În privința ROBOR-ului, avem o ușoară creștere care deja a fost luată în calcul la nivelul indicelui, el este mult peste dobânda Băncii Centrale, e undeva la 3,05, așa că nu ne așteptăm în perioada imediat următoare să apară neapărat creșteri, dar un lucru este foarte clar și trebuie să înțelegem că toate aceste creșteri de dobândă sunt firești, în contextul dat. Mai mult, plecăm de la cele mai mici dobânzi din istoria României. A fost o situație foarte specială, în care Banca Naționala a încercat să prelungească cât se poate această epocă a dobânzilor mici, dar ea s-a terminat. Epoca dobânzilor foarte mici, așa cum am avut până acum, s-a terminat. În consecință, pe termen mediu, lung, evident vom avea dobânzi ceva mai mari, ceea ce stimulează și economisirea, într-o anumită măsură, pentru că știm cu toții la depozite dobânzile sunt aproape de zero, dar evident va face și costul creditului ceva mai scump. Nu ne așteptam să fie probleme semnificative în plata creditelor, dar avem toată empatia și înțelegerea pentru orice leu plătit la un credit în plus este, sigur, un efort. Dar această bună receptare a situației în care ne găsim, anume că epoca dobânzilor mici s-a încheiat pe plan mondial, nu doar în România, trebuie să o înțelegem și să ne comportăm ca atare.

Realizator: Vă mulțumim pentru toate aceste precizări. Invitatul de astăzi al “Apelului matinal” a fost Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.