APEL MATINAL - Directorul general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, Carmen Croitoru, despre barometrul de consum cultural în 2022

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI - Emisiunea: "Matinal" - Realizatori: Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu

Daniela Petrican: Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală lansează duminică, 29 octombrie 2023, ora 11:00, barometrul de consum cultural 2022, cel mai amplu studiu la nivel național care măsoară practicile consumatorilor de cultură. Evenimentul va avea loc în cadrul Festivalului Național de Teatru și se va desfășura la ARCUB, în București.

Cătălin Cîrnu: Datele confirmă, printre altele, tendințele din perioada pandemiei, adică orientarea preponderentă a consumului cultural spre mediul online. Ce înseamnă însă acest lucru? Aflăm imediat de la invitata Apelului matinal de astăzi, conferențiar universitar dr. Carmen Croitoru, directorul general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală. Bună dimineața!

Carmen Croitoru: Bună dimineața!

Cătălin Cîrnu: De multe ori de fiecare dată, de fapt, când vorbim despre un târg de carte precum cel organizat de Radio România - Târgul Gaudeamus - ne întrebăm ce și cât mai citește românul. Care ar fi răspunsul dvs.?

Carmen Croitoru: Răspunsul meu este să nu vă îngrijorați, că oamenii citesc. Faptul că se schimbă de pe suportul fizic, pe hârtie, pe internet nu este neapărat o rezultantă a faptului că nu le mai place cartea, ci pur și simplu își caută informații și în alte surse și mai verifică și alte surse, ceea ce-i duce automat spre un instrument care are posibilitatea și flexibilitatea de a găsi și alte lucruri. Sigur că nu putem avea o încredere absolută în ce se citește pe internet, întrucât el este alimentat din surse variate și asta creează și prezumția de manipulare sau de fake information, despre care tot vorbim în momentele de față. Dar aș vrea să să revin puțin asupra a ceea ce ați spus mai devreme - că s-au instalat niște obiceiuri de consum în pandemie, care n-au dispărut. Încet-încet vor dispărea. Este normal. A fost un șoc mare. Obligația de a rămâne în spațiul casnic a fost oarecum primită destul de prost de toată lumea, și de creatori, și de consumatori. Și au făcut ce s-a putut face la acel moment, nu întotdeauna fericit. Dar revenirea în spațiul public a început să se petreacă. Nu am ajuns la cifrele din 2019, ceea ce era normal și de așteptat, pentru că cei care au descoperit că pot să facă diverse lucruri și fără să se deplaseze încă beneficiază de aceste lucruri, dar sunt pe trenduri pozitive de creștere participările la consumul public, mai ales în categoria de vârstă 18-35 de ani, că au început să...

Daniela Petrican: Și ce tip de manifestare artistică agreează publicul?

Carmen Croitoru: Asta este foarte complicat de spus, pentru că, în mod evident, vor apărea pe primele locuri festivitățile muzicale, cultura muzicii pop, muzica populară, muzica ușoară, pe urmă vine muzica rock ș.a.m.d. Deci întotdeauna muzica va aduna mai multe feluri de oameni și o participare mai largă, pentru că nu necesită o pregătire sau o condiționare neapărat. Celelalte forme de expresie culturală sunt uneori puțin mai complicate și necesită și înțelegeri. Spre deosebire de muzică, pe care o punem, ne place și merge, mai departe, sunt și feluri de /.../ care necesită o pregătire ceva mai minuțioasă în avans.

Daniela Petrican: Și se poate creiona un portret al consumatorului de cultură? Nu știu, tinerii mai sunt interesați de cultură, de fenomenul cultural?

Carmen Croitoru: Tinerii sunt foarte interesați de cultură și foarte interesați de efectul social al culturii, ceea ce de fapt ne preocupă în momentul de față, pentru că, în principiu, cultura per se este puțin înțeleasă în toate formele ei. Ce este interesant de urmărit este efectul social pe care îl are cultura, care ne duce la niște indicatori care se măsoară de acum 10 ani în restul Europei; și la noi am am avut curajul să aducem în discuție anul acesta un capitol care se numește "relația dintre cultură și democrație", pentru că există dovezi clare, și instrumentele statistice ne pot ajuta să vedem, cum un sondaj făcut pe încrederea în societate, nivel de încredere în instituții, gradul de libertate, libertatea de expresie ș.a.m.d. adună, de fapt, niște elemente care construiesc un cetățean activ. Or, din această perspectivă, cultura nu mai este doar o formă de decor pentru toată lumea, ci contribuie direct, pentru că este fapt legată de valorile pe care ni le asumăm. Și atunci...

Cătălin Cîrnu: Da, foarte, foarte interesant acest considerent al barometrului - relația dintre cultură și democrație. Dar, din studiile realizate, ce observații aveți în ceea ce privește implicarea instituțiilor abilitate?

Carmen Croitoru: Instituțiile abilitate sunt, din păcate, tranșate într-un mod destul de brutal în România, în sensul în care de partea de care se ocupă statul, unde sunt, asta e situația, cu reducerile pe care le putem vedea cu toții, da? - nu avem bani, nu avem destule instituții, nu avem destulă resursă umană specializată - și reducerile vin constant în această direcție. Dar este vorba de patru categorii de instituții publice care sunt ținute de stat; restul formelor de expresie culturală, nenumărate, pentru că dacă vă uitați la o descriere a sectoarelor culturale și creative o să vedeți că cele mai multe sunt de fapt în privat, iar ele nu sunt încă măsurate corect, pentru că nu sunt înglobate în preocuparea culturii. Deocamdată, preocuparea statului este să asigure minimum necesar de educație prin cultură, prin cele patru tipuri de instituții cunoscute: biblioteci, muzee, instituții de spectacole sau concerte și așezăminte culturale, din ce în ce mai puțin, pentru că acelea sunt cele care activează în urbanul mic și în rural, unde lucrurile stau destul de rău. Or, asta înseamnă, de fapt, ca să mă explic de ce fac această discuție, asta înseamnă de fapt că nu se creează baza pentru construcția unui capital cultural din copilărie și tineret. Acest capital cultural este baza unui cetățean. Dacă omul nu s-a întâlnit niciodată cu forme serioase de cultură, care pun probleme, care ajută la efortul cognitiv de a se înțelege pe sine și societatea, nu va consuma cultură la maturitate. Nu are cum.

Daniela Petrican: Dar contează și latura financiară, cât anume...?

Carmen Croitoru: Latura financiară este... să știți că, din păcate, din motivațiile de participare apare ultima. Apare întotdeauna problema calității ofertei de cultură și a locului în care se desfășoară, că, dacă e foarte departe, e foarte complicat pentru multă lume. Da, sigur, dar cultura nu este cea care consumă foarte mulți bani. Asta este un mit urban foarte neplăcut și noi încercăm să spunem că nu e chiar așa. Cultura se face și cu bani puțini, pentru că ce contează este fondul, este mesajul, este acordul de cunoaștere pe care îl aduce cultura; și asta nu se face neapărat cu foarte mulți bani.

Cătălin Cîrnu: Este o ofertă bogată de cultură în țara noastră?

Carmen Croitoru: În orașele mari, da, este o supraofertă de cultură în orașele mari. Și, din supraoferta asta, o parte este chiar notabilă. Și mai sunt, evident, și forme care de fapt ajută doar la relaxare și la divertisment, care nu aduc mari contribuții în creșterea capitalului cultural individual. Dar în restul țării nu e tocmai așa. Adică întotdeauna orașele mari, și mai ales Bucureștiul, se comportă complet diferit. Noi încercăm să și facem separat statisticile, pentru că, dacă am îngloba Bucureștiul, s-ar drege busuiocul, cum să zice pe românește. Dar, în fapt, realitatea în țară este mult, mult diferită.

Cătălin Cîrnu: Da, foarte interesant acest barometru cultural. Mulțumim pentru informații și pentru vești.

Carmen Croitoru: Vom fi la dispoziția dvs. pe site-ul culturadata cu documentul. Sunt chemați și cititorii să-l consulte, dar mai ales decidenții și cei care sunt producători de cultură, pentru că poate vor înțelege responsabilitatea care vine la pachet cu actul de cultură.

Cătălin Cîrnu: Da, mai ales că ne dorim o Românie cât mai educată. Despre barometrul de consum cultural în 2022 am stat de vorbă astăzi, la Apel matinal, cu conferențiarul universitar dr. Carmen Croitoru, directorul general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală.