Apel Matinal: Deși CNAS anunța că pot fi eliberate rețetele în continuare electronic, medicii spun că nu mai sunt plătiți pentru ele

Emisiunea: "Apel matinal" - Realizator: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu -

Daniela Petrican: Aglomerație la cabinetele medicilor de familie, unde pacienții ajung pentru a ridica rețetele necesare. Deși Casa Națională de Asigurări de Sănătate anunța că pot fi eliberate rețetele în continuare electronic, medicii spun că nu mai sunt plătiți pentru rețetele online eliberate, fapt care stârnește confuzie între pacienții care ajung pe căldură la cabinete.

Cătălin Cîrnu: În plus, de peste 3 săptămâni, platforma informatică a CNAS funcționează în regim de avarii, adică din când în când, iar situația le creează probleme atât furnizorilor de servicii, cât și pacienților ce au de așteptat ore sau trebuie să facă mai multe drumuri pentru a-și dovedi calitatea de asigurat. Care este situația și, evident, ce soluții sunt, aflăm de la Larisa Mezinu Bălan, purtătorul de cuvânt al Casei Naționale de Sigurări de Sănătate. Bună dimineața.

Larisa Mezinu Bălan: Bună dimineața dvs. și ascultătorilor dvs.

Cătălin Cîrnu: 21 iulie, 8:32 este ceasul, ce se întâmplă la această oră cu sistemul informatic? Am înțeles că funcționează și nu prea.

Larisa Mezinu Bălan: Așa este. Sistemul informatic de asigurări sănătate funcționează cu fluctuații, începând cu 30 iunie întâmpină astfel de dificultăți. Am anunțat atât furnizorii de servicii medicale, cât și pacienții, medicii și presa referitor la acest lucru încă de la începutul lunii. Desigur, există soluții pentru astfel de situații. Ele sunt prevăzute în reglementările actuale. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a emis un ordin de președinte pentru luna iunie, când sistemul nu a funcționat, astfel încât au fost ridicate acele reguli de validare în sistem referitoare la semnarea cu cardul național de sănătate, dar și de transmitere a documentelor în termen de 3 zile de către medici. Pentru luna iulie urmează emiterea unui astfel de ordin, pentru că și ulterior perioadei de 30 iunie, unele componente ale platformei informatice de asigurări de sănătate nu au funcționat în parametrii normali, așa că se ia în calcul ca pe întreaga perioadă în care s-au înregistrat probleme în funcționarea sistemului să se transmită și să se valideze serviciile conform prevederilor pentru perioadele de indisponibilitate. Sigur, la restabilirea funcționalității platformei, urmează emiterea ordinului de președinte pentru întreaga perioadă din luna iulie; și, în acest context, solicităm furnizorilor de servicii de sănătate, tuturor medicilor, să trateze în continuare, cu toate responsilitatea, problemele medicale ale asiguraților și să nu amâne acordarea tratamentelor necesare acestora, pentru că ele se pot acorda în mod offline.

Daniela Petrican: Ce mai spun medicii este că de la 1 iulie consultațiile la distanță nu mai sunt decontate ca serviciu medical, doar dacă medicul vrea și are timp şi resurse poate fi asigurat pacienților, dar pro bono. Care situația și ce trebuie să știe pacienții, mai ales cei cu dificultăți de deplasare?

Larisa Mezinu Bălan: Da, și noi am primit astfel de semnale de la asigurații din sistem, am transmis o informare general pe site-ul nostru către toți medicii. Atât medicii de familie, cât și medicii de specialități din ambulatoriu pot acorda consultații la distanță și dincolo de 1 iulie 2023 și pot emite toate documentele necesare pacientului ca urmare a acestui act medical, documente care se transmit pacientului prin mijloace de comunicare electronică, mai specific pe e-mail, inclusiv rețeta electronic. Diferența o face că medicul specialist este plătit cu plata per serviciu, iar medicul de familie este plătit cu plata 'per capita' pentru acest serviciu acordat la distanță. După cum bine știți, medicii de familie primesc o valoare pentru fiecare persoană asigurată înscrisă în lista proprie de la Casa de Asigurări de Sănătate lunar, iar această valoare este de aproximativ 12 lei, indiferent dacă vede, consultă sau nu asiguratul respectiv.

Cătălin Cîrnu: Da. Au fost multe solicitări, cabinetele au resurse de personal limitate, de regulă un medic și o asistentă. Ei răspund la telefoane, la mail-uri, plus birocrația aferentă. În momentul unei consultații, însă, au prioritate cei care sunt în cabinet și nu o consultație la distanță și asta în dauna pacienților. Sunt soluții? S-au luat în calcul astfel de soluții? Ce se poate face?

Larisa Mezinu Bălan: Desigur că medicii pot acorda astfel de servicii și dincolo de programul pe care îl au în contract cu Casa. Toate serviciile oferite la cabinet, peste program, pentru că nu a fost disponibilitate de timp să îi vadă pe toți pacienții care așteaptă la ușă, sunt raportate de medic în sistem și imediat, la trimestrializare sau la final de an, aceste servicii sunt luate în calcul și sunt decontate. Nimeni nu rămâne fără aceste servicii achitate.

Cătălin Cîrnu: Haideți să fim un pic mai exacţi, pentru că au venit reacții și de la medici şi de la pacienți. În acest moment, medicul de familie, dacă emite o rețetă online, cum s-a întâmplat pe perioada pandemiei, mai primește suma de bani pe care o încasa înainte?

Larisa Mezinu Bălan: Nu mai primește suma de bani per serviciu. Rețeta electronică acordată, urmare a unei consultații la distanță, este un serviciu inclus în plata per capita; îl primește, dar nu per serviciu.

Daniela Petrican: Dar de ce a fost schimbat sistemul?

Larisa Mezinu Bălan: Sistemul a fost schimbat pentru că de la 1 iulie, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a inclus foarte multe noi reglementări în asistența medicală primară. Majoritatea se referă la prevenția medicală, pentru că, din nefericire, ne costă din ce în ce mai mult, atât ca bani, dar și ca resurse, să tratăm și știm foarte bine că ne confruntăm cu o criză de medici de specialitate, dar și medici de familie. Prin urmare, accentuăm aceste servicii preventive pentru persoanele sănătoase sau care nu au simptome pentru majoritatea maladiilor, cum sunt cancerul, diabetul, bolile cardiovasculare, cerebrovasculare, boala cronică de rinichi. Prin urmare, orice asigurat din orice grupă de vârstă, dar și neasigurat, are dreptul la aceste consultații de prevenție o dată în cabinetul medicului de familie și, pentru a ne asigura că aceste consultații sunt acordate în totalitate, cu grijă și atenție pentru actul medical, termenul este unul de 30 de minute pentru fiecare pacient și atunci ne axăm, începând cu acest an, în medicina de familie mai mult pe prevenție.

Daniela Petrican: Dar în această situație, știți că medicii de familie se simt discriminați față de specialiști? Nu se poate rezolva?

Larisa Mezinu Bălan: Nu ar avea de ce, în opinia noastră. Sunt lucruri pe care noi le-am discutat în cadrul negocierilor purtate cu reprezentanții medicilor de familie și le-am agreat astfel încât să poată fi acordate în această manieră. Serviciile de prevenție sunt mult mai bine plătite pentru a-i stimula pe medicii care acordă prevenție întregii populații. Sunt mai bine încadrate ca timp de consultație, iar prescrierea de rețete pentru pacienți cronici care cumva au un tratament gata instalat, stabilit de un medic specialist care emite o scrisoare medicală, reprezintă un act medical mai mult birocratic. Dar, desigur, există și acele servicii de monitorizare ale pacienților cronici, în continuare plătite medicilor de familie. În continuare, medicii de familie cheamă pacienții cronici la monitorizare, îi consultă în cabinet, iar acele servicii sunt plătite. Aici vorbim doar de prescrierea rețetei în manieră electronică și emiterea rețetei electronice pe care pacientul o poate ridica direct cu cardul de la orice farmacie, fără să mai aibă acea recipisă, acel format standard în mână.

Cătălin Cîrnu: Dar cu o rugăminte și cu ceva mulțumiri în plus adresate medicului de familie. O ultimă întrebare, apropo de platforma care funcționează și nu prea și de mentenanța acesteia. Platforma aparține de CNAS. Practic sunt IT-ştii dvs., să zic așa?

Larisa Mezinu Bălan: Așa este. Platforma se află în responsabilitatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. În prezent, lucrăm cu un singur specialist IT, deoarece salariile din acest domeniu nu sunt atât de avantajoase, ofertante pentru specialiștii IT, din nefericire. Deși conducerea Casei Naționale în repetate rânduri a scos la concurs astfel de posturi, nu am avut candidați pentru postul de specialist IT. Dar sistemul informatic este subdimensionat și construit pe tehnologii și echipamente învechite, el are deja două decenii de funcționare, motiv pentru care conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a inițiat un proiect pentru redimensionarea și retehnologizarea acestuia. El va fi realizat cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență. Sunt prevăzuţi 70 de milioane de euro, iar termenul de implementare este 30 aprilie 2025, dar până la până la...

Cătălin Cîrnu: Ola, la...

Larisa Mezinu Bălan: Desigur, da, așa este. Până la acel moment, avem în vedere extinderea spațiului de stocare a sistemului actual, astfel încât să îmbunătățim timpii operaționali și să nu mai trecem prin aceste momente neplăcute, care sunt dificile atât pentru medici, cât și pentru funcționarii de la ghișee, dar mai ales pentru pacienți.

Cătălin Cîrnu: Da, pentru că se pierde foarte, foarte mult timp, și știți asta mai bine ca noi. Medicii, de cele mai multe ori, după ce termină consultațiile, mai rămân în cabinet tocmai pentru a putea înregistra pe platformă toate reţetele.

Daniela Petrican: Iar acum, în situația dată, vin și în weekend și noaptea, din câte am înțeles, să valideze rețete.

Cătălin Cîrnu: 2025 - vorbim de digitalizarea României, așteptăm vești bune. Mulțumim.

Larisa Mezinu Bălan: Mulțumesc și eu.

Cătălin Cîrnu: Larisa Mezinu Bălan, purtătorul de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a fost invitatul nostru astăzi la 'Apel matinal' și, vorba marelui Caragiale, 'să mai avem puțintică răbdare', până în 2025.