Adrian Vintilă: Prețul energiei în România este mai ridicat pentru că nu am avut suficientă producţie raportat la consum

Primul comandament de iarnă din acest sezon s-a reunit pe 4 septembrie. În cadrul acestuia, a fost analizată starea Sistemului Energetic Naţional. Invitatul ediției de azi a emisiunii este Adrian Vintilă, consilierul ministrului energiei.

Cătălin Cîrnu: De ce v-aţi reunit atât de devreme şi mai ales, care a fost tema de discuţie?
Adrian Vintilă: Păi, pentru că aşa este normal, din punctul nostru de vedere, să ne pregătim din timp. Cum spuneaţi şi dumneavoastră, avem proverbele din moşi-strămoşi, că este bine să ne facem sanie vara şi car iarna. Nu facem nimic special. Facem ceea ce ar trebui făcut de fapt în fiecare an şi ceea ce ar fi trebuit făcut în energie încă de acum multă vreme. Ne pregătim din timp, aşa cum spunea ministrul energiei. Avem o hotărâre de guvern pentru aprobarea programului de iarnă deja pe circuitul de avizare, chiar dacă mai avem aproape trei luni până începe oficial iarna. Primul comandament de iarnă s-a reunit pe 4 septembrie, deci luna aceasta, şi a fost, de fapt, analizat în detaliu starea Sistemului Energetic Naţional, au fost discutate măsurile esenţiale pentru a ne asigura că nu rămânem fără căldură la iarnă şi că, până la urmă, facturile vor veni cu un preţ corect chiar şi în faţa provocărilor pe care vremea rea sau incertitudinile din pieţele internaţionale le-ar putea aduce. Este adevărat că nu am mai avut în ultimii ani, cum spuneaţi şi dumneavoastră, o iarnă ca în vremurile trecute, însă vremea este imprevizibilă, am văzut canicula extremă din această vară, şi atunci este bine să ne pregătim pentru orice scenariu.

La gaze, am depăşit 95% din capacitatea de depozitare

Daniela Petrican: Şi care este starea sistemului energetic? Stocuri de gaze naturale există?
Adrian Vintilă: Există stocuri de gaze naturale, există stocuri de cărbune. Dacă ne raportăm la stocurile de gaze naturale, acestea au ajuns la un nivel istoric în România pentru această perioadă, depăşind, la ora la care noi vorbim, chiar înainte să intru în direct cu dumneavoastră am verificat, am depăşit deja 96,5% din capacitatea de depozitare, ceea ce înseamnă aproximativ 3 miliarde metri cubi de gaze naturale. Această obligativitate ar fi trebuit atinsă de România la 1 noiembrie, deci mai avem două luni aproape şi deja am depăşit obligativitatea pe care o avem prin deciziile Uniunii Europene.

Dacă ne raportăm la stocurile de cărbune, şi acestea sunt la un nivel ridicat, mai ridicat decât anul trecut. Avem peste 550.000 de tone deja pregătite la Complexul Energetic Oltenia, alte 103.000 de tone la Electrocentrale Craiova şi 21.000 de tone la Paroşeni, în Valea Jiului, deci situaţia este clar îmbunătăţită şi din punct de vedere al gazelor naturale, şi din punct de vedere al cărbunelui. Mai mult, dacă vorbim şi de rezerva de energie în marile lacuri, practic principalele amenajări hidroenergetice din România, această rezervă este de peste 2.360 de gigawaţi-oră, ceea ce reprezintă în procent 73% din rezerva lacurilor. Deci abordarea pe care au avut-o, aş spune, Hidroelectrica şi Dispeceratul Energetic Naţional, pe parcursul verii de a nu turbina, aşa cum se spune în termeni tehnici, apa din din lacuri pe timp de secetă prelungită, a fost una prudentă şi vedem că acum, în prag, să spunem, de iarnă, lacurile arată bine şi rezerva hidroenergetică arată bine.

Suntem pe ultima sută de metri cu investiţiile în stocare din PNRR

Cătălin Cîrnu: Da, exact, mai ales că au fost şi veşti bune, a mai plouat, mă gândesc că gradul de umplere a lacurilor de acumulare este în creştere. Dar dacă tot vorbim despre energie verde, care mai este situaţia hidrocentralelor, mai sunt investiţi în derulare?
Adrian Vintilă: Pot să vă spun ce s-a pus în funcţiune în acest an, în 2024. Sunt aproape 300 de megawaţi instalaţi deja până în acest moment, doar pe parcursul anului 2024. Din surse solare avem 228 de megawaţi, 25 hidrocarburi, stocare 36, iar până la finalul anului ne aşteptăm să punem în funcţiune aproximativ 1.400 de megawaţi, din care aproape 700 surse solare şi undeva la 80 de megawaţi capacitate instalată în turbine eoliene.

Totodată, suntem pe ultima sută de metri cu investiţiile în stocare din PNRR. Aţi auzit în această vară foarte mult că se vehicula, domnule, avem nevoie de stocare. Ei bine, şi experţii de la Transelectrica au realizat o analiză din care reiese că România are nevoie de aproximativ 4.000 de megawaţi în stocare, pentru că ce înseamnă de fapt această stocare? Pe timpul zilei, când avem energie verde, preţurile vedem că sunt mici, însă seara, cum a fost în acea perioadă de vârf extrem de consum, preţurile au fost mari, tocmai pentru că energia verde, cea ieftină de pe timpul zilei, nu a putut fi înmagazinată, nu a putut fi stocată şi consumată seara, atunci când oamenii ajungeau acasă, porneau aerul condiţionat, televizoarele ş.a.m.d.. Deci cu investiţiile în stocare, se vor semna în curând, anul acesta contracte pentru capacităţi de stocare de aproximativ 1.500 de megawaţi-oră, investiţii pe care o să le vedem realizate pe parcursul anului viitor şi până în 2026.

Canicula a influențat prețul energiei

Daniela Petrican: Dar apropo de faptul că spuneaţi că avem resurse hidro, avem gaze, petrol, mult soare vara, cu toate acestea citeam în analizele de specialitate că în România energia este mai scumpă decât în alte ţări şi se întâmplă asta de multă vreme. De ce?
Adrian Vintilă: Da, se se întâmplă asta de două luni, aş spune eu, că dacă ne uităm la luna aprilie vedem că România a avut printre cele mai mici preţuri din Europa şi cel mai mic din regiune pe preţurile Spot. Aceste preţuri la care ne referim în aceste analize tehnice sunt înregistrate de pe pieţele Spot, pieţele pe termen scurt de fapt, piaţa pentru ziua următoare şi piaţa de echilibrare. De ce se întâmplă asta? Pentru că nu avem suficientă sau nu am avut suficientă producţie raportat la consumul pe care l-am înregistrat. A fost perioada de caniculă prelungită, poate cea mai prelungită perioadă cu temperaturi extreme pe termen lung din ultimii ani în România, această secetă extremă care a determinat ca turbinele eoliene, deci practic energia din vânt să fie aproape de zero - nu am avut suficientă energie, pe înţelesul tuturor şi a trebuit să importăm, bineînţeles, şi atunci când imporţi, imporţi la preţuri mai mari decât producţia pe care am fi avut-o noi în România.

Spaniolii și portughezii au făcut investiții inteligente în energie

Cătălin Cîrnu: Acum îmi permit o paralelă. Ideal ar fi fost să importantăm de prin Spania şi de prin Portugalia, unde energia electrică a fost aproape gratuită. Corect?
Adrian Vintilă: Aveţi dreptate, aveţi dreptate. Spania şi Portugalia au un profil aparte energetic, ei funcţionează ca o insulă energetică şi, mai mult de atât, trebuie să menţionăm foarte clar că Spania încă din anul 2021 a fost prima ţară din lume care a avut ca principala resursă, în mixul energetic naţional, energia eoliană, deci practic acolo au fost pe parcursul anilor foarte multe investiţii în energie verde. Ce mai au spaniolii? Au lacuri de capacităţi hidroenergetice cu acumulare prin pompaj - acel proiect Tarniţa - Lăpuşteşti, de care aţi auzit şi pe care ministrul energiei, Sebastian Burduja, l-a accelerat de la preluarea mandatului, pentru că asta înseamnă o stocare verde. Practic, folosim apa din lacul existent pentru a produce energia atunci când nu avem suficient energie verde în sistemul energetic naţional. Deci Spania, Portugalia au făcut investiţiile cu cap din timp, investiţii pe care şi noi acum le-am pus pe făgaşul normal până la urmă, pentru că nu sunt lucruri speciale, lucruri deosebite ceea ce noi ar trebui să facem, sunt lucruri normale, dar care s-au tergiversat, s-au tărăgănat, şi pe care acum am început să le accelerăm, dar durează. Din păcate, în energie investiţiile nu se văd de pe o zi pe alta, durează ani de zile până le vedem.

Cătălin Cîrnu: Dar pe care trebuie să le facem corect. Dar noi, când avem nevoie de energie, de regulă de unde cumpărăm?
Adrian Vintilă: Păi, importul se face cu ţările vecine, pe capacitatea de interconexiune pe care o avem. România în acest moment are 3.370 MW interconexiune cu ţările vecine, cea mai mare fiind cu Bulgaria, undeva la peste 1.500 MW, Ungaria 800 MW şi ceea ce s-a mai întâmplat în perioada recentă, au existat lucrări de mentenanţă între Ungaria şi Austria, deci practic energia verde, că spuneaţi mai devreme şi de Spania, şi de Portugalia, energia verde din vestul Europei nu a putut să curgă, să spunem, pe înţelesul tuturor, spre partea aceasta de Europă, spre regiunea noastră, pentru că interconexiunea, practic, cablurile dintre ţări, reţelele dintre ţări nu au funcţionat la capacitate maximă şi atunci noi ar trebui să ne limităm exclusiv la zona noastră, la vecinii noştri, la bulgari, la unguri şi să schimbăm, sau să avem schimburi de energie între noi şi ţările vecine.