AASNACP: Rachetele antigrindină nu poluează și nu creează secetă

Ploi torențiale în multe zone ale țării, însoțite și de grindină au traversat majoritatea teritoriului național. De altfel, meteorologii anunță că va mai ploua pe arii extinse, vremea se va mai răci și va fi instabilă, cu înnorări temporar accentuate și pe arii relative extinse, unde vor fi averse izolat însemnate cantitativ.

De Paște, mai multe localități de pe valea Dâmboviței și din Prahova au fost deja afectate de ploaia însoțită de grindină, care a durat câteva zeci de minute și a distrus grădini, culturi agricole și livezi. Fermierii din Dâmbovița au solicitat instalarea unui sistem antigrindină pentru protecția culturilor și caselor, în condițiile în care luna trecută am văzut că existau și opinii contrare în Moldova.

Anul trecut, unitățile de combatere a căderilor de grindină au protejat oficial o suprafață de aproximativ 2,3 milioane de hectare. Aflăm mai multe detalii acum de la invitatul "Apelului matinal", generalul în rezervă Gheorghe Căunei Florescu, președintele Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor. Bună dimineața!

Gheorghe Căunei Florescu: Bună dimineața dumneavoastră şi distinșilor dumneavoastră ascultători! Sunt onorat să fiu în direct cu dumneavoastră să vă pot spune câte ceva despre sistemul nostru.

Cu siguranță. Ne bucurăm că ați acceptat invitația noastră. Să plecăm însă de la bază. În România, cum arată astăzi sistemul antigrindină la nivel național? Mă gândesc, evident, la eficiența lui și la cum răspunde necesităților la nivelul întregului teritoriu.

Gheorghe Căunei Florescu: Deci, în momentul de față, la momentul actual, acționăm cu 99 de puncte de lansare din șase unități parțial implementate și protejăm între 2,3 milioane și 2,6 milioane de hectare. Mai avem pe planșeta de lucru, deci, în perspectivă, încă 85 de puncte de lansare. Și dacă ați amintit despre fenomenele meteo extreme în zona Dâmbovița, vor intra de îndată... deci studiile sunt gata, intră în Consiliul tehnico-economic al ministerului pentru aprobarea investițiilor și vom intra imediat în lucru în zonele respective ca să implementăm 20 de puncte de lansare în județul Dâmbovița și județul Argeș. Anul acesta vom face câte cinci, cinci în Argeș, cinci în Dâmbovița, și la anul vom continua cu încă 10 puncte de lansare. Deci și această zonă va fi protejată.

Dar de când funcționează acest sistem la noi?

Gheorghe Căunei Florescu: Deci în România, suntem ultima țară din sud-estul Europei care am implementat acest sistem de protecție împotriva grindinei. A început gândirea și studiile din anul 2000, a început prima unitate prototip la Prahova în anul 2004 și ne-am extins, conform Legii 173, la nivel de țară, în momentul de față cu șase unități de combatere a căderilor de grindină, urmând încă a fi înființată una la Satu Mare și încă două unități de creștere a precipitațiilor, că vorbim și de creșterea precipitațiilor, cu aviația și cu alte tehnologii. Deci suntem de ceva ani prezenți, iar în momentul de față suntem țara din sud-estul Europei pe primul loc. Deci protejăm 2.600.000 de hectare. Moldova, Ungaria, celelalte, care erau înaintea noastră cu mult, în momentul de față, protejează în Bulgaria 1.700.000, iar în Moldova 1.400.000 de hectare. Bine, şi țările sunt mai mici.

Ceva mai devreme ați amintit că există 99 de puncte de lansare, alte 85 de puncte de lansare sunt în lucru. I-ați liniștit oarecum și pe fermierii din Dâmbovița, care au solicitat instalarea unui sistem antigrindină pentru protecția culturilor și caselor, dar luna trecută au existat și proteste ale unor fermieri nemulțumiți din Moldova și ne amintim și de întâmplările celor din zona Cotnari, nemulțumiți că din cauza - spuneau ei - din cauza rachetelor antigrindină nu ploua în curțile lor, unde, evident, oamenii aveau și alte culturi. Cum comentați?

Gheorghe Căunei Florescu: Aș vrea în primul rând să ascultați de la mine, cunosc foarte bine situația în această în acest domeniu, atât în țară, cât și în străinătate. Deci nu suntem singurii care acționăm cu aceste sisteme. Cu 40-50 de ani înaintea noastră, s-a pus în funcțiune acest sistem și în alte țări. Deci o substanță glaciogenă, atunci când intervenim în nord, creează o precipitare, creează centre de condensare artificiale și mărește gradul de precipitare. Iar aș vrea în două cuvinte să vă spun: deci noi ducem în nord, pe celulele convective, numai acolo unde este nevoie, această iodură de argint cu racheta, care de fapt este un mijloc de a transporta această iodură de argint. Acolo arde, în urma arderii rezultă în aerosol, un fum care are proprietatea de a crea centre de condensare, schimbă structura norului, crește gradul de precipitare. Sub nicio formă nu creează fenomene de secetă. Deci asta este cunoscută în toată lumea. Recent am fost și la o conferinţă în Statele Unite, unde au fost reprezentanți din peste 50 de țări pentru problema asta. Deci noi facem intervenții active în atmosferă, sunt programe de mică amploare, controlăm și vedem tot, mai ales acum, când s-au implementat șapte radare de ultimă generație la Administrația Națională de Meteorologie și vedem cu precizie, iar la noi în Autoritate, în momentul de față, există două softuri de ultimă generație care înregistrează absolut tot și ca exemplu aș putea să vă spun, ultimele zile, România a fost bântuită de multe fenomene meteo extreme, noi avem toate înregistrările, și am tras concluzia: acolo unde am acționat nu a căzut grindină, au căzut precipitații cam cu 15-20% mai mult, iar acolo unde nu am acționat, avem sisteme, dar am avut interdicție de la aviație, n-am putut să acționăm, cum a fost în Prahova, în primele zile din luna mai, acolo a fost un fenomen meteo extrem de ați văzut ce s-a întâmplat, a căzut și grindină și au produs și inundații. Deci nu, sub nici o formă, aș vrea să înțeleagă oamenii, și deja mulți fermieri și oamenii au înțeles că nu se produc acolo fenomene de secetă. ci, din contră, crește gradul de precipitare și cum am văzut în ultimele zile, toată România a fost cuprinsă de către precipitații, deci a plouat peste tot.

Dar am auzit chiar și voci care exprimă temerea că sistemul antigrindină poate afecta sau poluează mediul, apa, solul sau biodiversitatea.

Gheorghe Căunei Florescu: Nu, sub nici o formă. Să știți că am făcut studii în domeniu, deci cu entități competente pe așa ceva. Deci argintul nu poluează, conservă apa, iodul nu poluează, din contră, anumite alimente, plante sunt avide după iod. Deci sub nici o formă nu există poluare, iar gradul de poluare este nesemnificativ, foarte... deci nu, nici nu se poate vorbi de așa ceva. Deci nu ajunge la sol o asemenea poluare. Inclusiv Uniunea Europeană ne-a pus această întrebare. Am demonstrat, în toate zonele s-au luat probe, s-a demonstrat că aceste intervenții sau iodură de argint nu poluează.

Acum, pentru că sunteţi specialist, îmi amintesc de întâmplările de la Jocurile Olimpice de la Beijing, în China, în 2008. Zile întregi a fost un smog incredibil. Înainte de ceremonia de deschidere, de aprindere a flăcării olimpice, cerul s-a luminat, a devenit senin. Și acum mă întreb și vă întreb mai cu seamă, în ce măsură schimbările climatice pot implica necesitatea folosirii sistemului de rachete antigrindină şi, evident, într-o paralelă, dacă știți exact despre ce este vorba, cum se poate lumina cerul brusc?

Gheorghe Căunei Florescu: Da, deci din punct de vedere tehnic, se poate cu aviația în special, nu cu rachetele, dar cu orice substanță /luciogenă/. În prealabil, se acționează în zonele limitrofe unde există mase noroase, se creează grad de precipitare mai ridicată acolo, de peste 65%, și precipită cu câteva ore înainte sau cu o zi, două şi există cer senin.

Da.

Gheorghe Căunei Florescu: Deci există practic asta în lume, se face așa ceva.

Mulți se întreabă ce se întâmplă cu resturile rachetelor antigrindină.

Gheorghe Căunei Florescu: Foarte bună întrebarea. Deci racheta noastră este biodegradabilă, este din carton, deci din materiale care nu sunt... n-au în compoziție metal. După ce s-a produs fenomenul de ardere, deci de producere a acelui aerosol, racheta își continuă drumul spre pământ pe curba descendentă și la începând cu 3000-2000-1.000 de metri se autodistruge. Avem două sisteme de siguranță și se autodistrug în particule foarte mici, de 12 mg. Deci practic ajunge o puzderie de hârtie la pământ.

Și încă o chestiune, chiar dacă nu suntem profesori de chimie, iodura de argint vrem să știm dacă atacă alte culturi.

Gheorghe Căunei Florescu: Nu. Deci am spus mai recent. Deci argintul... La biserică, bolul de argint conservă apa, aghiasma, iar iodul sub nici o formă. Unele culturi au nevoie de iod, deci produsele alimentare...

Inclusiv solul, da.

Gheorghe Căunei Florescu: Inclusiv solul are nevoie de iod. Dar ea se disipează acolo, în nori, și nu ajunge la la la pământ. Deci nu, nu poluează sub nici o formă.

Am priceput.

Gheorghe Căunei Florescu: Avem studii, avem studii făcute, nu numai noi, și în lume făcute studii pe această componentă, deci sub nici o formă.

Cu siguranță au reținut toți ascultătorii noștri, toți fermierii, despre importanța rachetelor antigrindină. Mulțumim pentru discuția purtată alături de noi astăzi, la "Apel matinal". Invitatul zilei a fost generalul în rezervă Gheorghe Căunei Florescu, președintele Autorității pentru Administrare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor.