"56% dintre români susțin că temerile legate de donarea de sânge sunt motivul principal pentru care acest lucru nu se întâmplă atât de des la noi în țară"

Daniela Petrican: Pentru mai mult de jumătate dintre români temerile stopează actul donării de sânge. În contextul unor clasamente diferite, care plasează România pe ultimul loc în Europa privind donarea, datele recente arată importanța donării de sânge pentru salvarea vieților semenilor noștri. Ce poate face România pentru a nu mai fi codașă în ceea ce privește donarea de sânge?

Cătălin Cîrnu: Mai multe amănunte vom afla astăzi din rezultatele studiului sociologic "Donarea de sânge. Percepții și bariere". Datele vor fi prezentate de Societatea Română de Marketing și Cercetarea Opiniei Publice, în parteneriat cu Asociația Donorium, într-o dezbatere despre care încercăm să aflăm ceva mai multe amănunte de la invitatul Apelului matinal, Dragoș Mutașcu, președintele Asociației Smart Society, fondatoare Donorium. Bună dimineaţa.

Dragoș Mutașcu: Bună dimineața și bine v-am găsit.

Daniela Petrican: Vorbim de un studiu sociologic care analizează percepțiile și barierele legate de donarea de sânge în rândul populației din România. Care sunt, însă aceste limite?

Dragoș Mutașcu: Se pare că avem foarte multe limite în ceea ce privește donarea de sânge. Unele dintre ele țin de lipsa de informare, altele de temeri personale, iar altele țin de modul în care este organizat sistemul de transfuzie de la noi din țară. De exemplu, 56% dintre români susțin că temerile legate de donarea de sânge sunt motivul principal pentru care acest lucru nu se întâmplă atât de des la noi în țară. De exemplu: frica de ace, teama de spitale, teama de a nu se simți slăbiţi, frica de a vedea sânge, teama de aspecte negative legate de sănătate după dunarea de sânge. Și, se pare, că toate aceste temeri până la urmă, ţin tot cumva de lipsa de informare a non donatorilor.

Donorium - Aplicație pentru donare de sânge

Cătălin Cîrnu: Cum am putea să le combatem?

Dragoş Mutaşcu: Noi, la Asociația Smart Society, am dezvoltat o metodă foarte simplă de a combate majoritatea temerilor și majoritatea problemelor legate de lipsa de informare, și anume am dezvoltat aplicația Donorium. În aplicația Donorium există un quiz de eligibilitate, adică, dacă te înscrii, poți răspunde la o listă destul de lungă de întrebări și poți afla cum ești eligibil să donezi sânge. De asemenea, poți afla cât mai multe lucruri despre procesul donării de sânge din Ghidul donatorului de sânge. În orice caz, cred că ar trebui să audă toată lumea, chiar acum, live de la noi, că într-adevăr există niște temeri legate de spitale, frică de ace și așa mai departe, dar cel mai important aspect al donării de sânge este că este, de fapt, benefic pentru sănătatea donatorului de sânge. Deci, lucrul ăsta ar trebui cumva să se schimbe în mentalitatea tuturor. Nu există părți negative în donarea de sânge. Poate există câteva senzații temporare - de exemplu, o ușoară stare de oboseală sau o ușoară stare de leșin pe moment la unii dintre donatori - dar, în general, rezultatele pe termen lung sunt că donatorii de sânge sunt niște oameni mult, mult mai sănătoși.

Daniela Petrican: Cum arată principalele rezultate ale acestui studiu și cum se face că cei mai mulți români nu cunosc niciuna dintre aplicațiile care facilitează procesul donării de sânge?

Dragoș Mutașcu: Partea bună a acestui studiu este că se pare că donarea de sânge este pe locul doi în opțiunile oamenilor pentru a face o acțiune de voluntariat. Adică pe primul loc, cu 46% dintre răspunsuri, oamenii ar ajuta pe cineva donând bani sau haine sau hrană pentru cei care au nevoie de acest lucru, asta e prima acțiune de voluntariat pe care o aleg românii, iar pe locul doi este donarea de sânge, cu 27% dintre alegeri. Deci, se pare că există o foarte mare deschidere către donarea de sânge, ceea ce ne bucură foarte mult. De asemenea, doar 19% dintre toți românii știu că există o aplicație pentru donare de sânge și majoritatea dintre aceștia sunt deja donatori. Dintre cei care nu sunt donatori, doar 7% știu că există o aplicație pentru donare de sânge. Și recent, noi, la Asociația Smart Society, am lansat o nouă versiune a acestei aplicații, este, la momentul actual, cea mai apreciată aplicație de donare de sânge la nivel internațional, adică primim foarte multe cereri din alte țări să implementăm și în țara lor aplicația asta, deci suntem pe parte de IT, ca întotdeauna, printre cei mai buni.

Dacă procesul donării de sânge ar deveni o obișnuință

Cătălin Cîrnu: Da, eu cred că sunt trei categorii: donatorii, care periodic donează sânge, o a doua categorie care donează atunci când vin apeluri urgente, de genul un prieten, o rudă, ele au nevoie de donări, și cea de-a treia categorie care, practic, rămâne așa insensibilă la donarea de sânge. Ei bine, ca să se păstreze sau ca cei din categoria a doua să intre în prima, ce ar trebui făcut? Iar pentru cei care până acum nu au donat niciodată, ce ar trebui să conștientizeze?

Dragoș Mutașcu: În primul rând, ar trebui să conștientizeze majoritatea oamenilor că nu rezolvăm problema crizei de sânge din România dacă donăm doar când o rudă are nevoie de sânge, pentru că, de fapt, criza vine întotdeauna din faptul că donăm exact atunci când cineva are nevoie. Dacă procesul donării de sânge ar deveni o obișnuință, un lucru recurent pentru majoritatea oamenilor, și ar face acest lucru să zicem, cel puțin o dată la șase luni, n-ar exista pentru nimeni o criză, n-ar trebui nimeni să treacă printr-un roller coaster de emoții atunci când cineva din familie, cineva apropiat, un prieten are nevoie de sânge - și atunci astea două alegeri ale românilor, ale non-donatorilor, de fapt, să doneze sânge când o rudă are nevoie sau când un prieten sau o cunoștință are nevoie, care reprezintă, de exemplu, 54% din răspunsuri, respectiv 46% din răspunsuri, asta este principala problemă, adică mentalitatea asta ar trebui să o transformăm cumva, să o schimbăm într-o dorință de donare proactivă, pentru că în felul ăsta, dacă cu toții donăm proactiv, nimeni nu trebuie să fie în criză.

Avem puține centre de transfuzie în țară

Gabriela Petrican: Dar care este situația centrelor de transfuzie? Am primit un mesaj de la o ascultătoare. Camelia ne spune că este o problemă cu lipsa centrelor de transfuzie. Stă în chirie la Mediaș, unde nu se poate dona, deși este la o aruncătură de băț de Târgu Mureș, dar donează la Deva, doar când are drum pe acolo sau la Sibiu, chiar mai rar. Poate și asta este o problemă.

Dragoș Mutașcu: Într-adevăr, există centre de transfuzie doar în orașele reședință de județ sau în București. În foarte puține cazuri, există centre de transfuzie și în orașe mai mici din județul..., în alte localități dintr-un anumit județ. De exemplu, cred că este doar cazul județului Hunedoara, unde există trei centre de transfuzie, în Deva, în Hunedoara și în Petroșani. În rest, în toată țara avem centru de transfuzie, dar în orașul reședință de județ. Ăsta e un lucru care cumva ține de organizarea Ministerului Sănătății, din punctul nostru de vedere, adică noi, ca asociație, nu avem capacitatea să ne implicăm, să construim un centru de transfuzie în alte orașe sau să facem lucruri de genul ăsta și cumva, asta am constatat și din studiu, că majoritatea persoanelor care sunt implicate în procesul de transfuzie susțin că simt o lipsă de implicare a Ministerului Sănătății, în această direcție, a transfuziei. Adică e cumva neglijat la noi în țară.

Cătălin Cârnu: Da, s-a mai încercat aici, pe colo, cu câte o caravană, un autocar, să zicem, bine echipat, care s-a deplasat în orașe sau în orășele. Să sperăm însă că fiecare dintre noi va conștientiza că, cine știe, nu știm de fiecare dată încotro se îndreaptă soarta în ceea ce ne privește. Poate vom avea nevoie vreodată de sânge și astfel ar trebui să ne gândim de mai multe ori că dacă donăm, ne va fi și nouă mai bine. Medicii, susțin asta, donatorii, cum spuneați și dvs., sunt mai sănătoși decât toți ceilalți și, în fine, nu ne vom mai confrunta cu această criză de sânge. Mulțumim pentru discuția pe care am purtat-o astăzi la Apel matinal.

Dragoș Mutașcu: Vă mulțumesc tare mult!