Sfânta Parascheva, ocrotitoarea Moldovei
Creştinii ortodocşi o sărbătoresc la 14 octombrie pe Cuvioasa Parascheva – femeia care a ajuns la sfinţenie în 27 de ani de viaţă.
Articol de Remus Rădulescu, 13 Octombrie 2012, 22:19
Cuvioasa Parascheva a trăit în secolul al XI-lea. S-a născut în localitatea tracă Epivat, în apropierea Constantinopolului.
Din adolescenţă s-a simţit atrasă de viaţa monahală. Şi-a părăsit casa părintească înainte să împlinească 20 de ani şi a intrat într-o mănăstire din regiunea natală.
La puţin timp a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte şi a rămas într-o mănăstire de maici din Pustiul Iordanului. Aici a trăit în curăţie şi asceză, încât, spun unele izvoare, că în timpul rugăciunii ajunsese să vorbească în duh cu îngerii. Aşa a primit o poruncă de la Dumnezeu: să se întoarcă în patria sa şi să-şi continue acolo viaţa de călugăriţă.
S-a întors în Tracia pe când avea 25 de ani. A mai trăit 2 ani în anonimat şi tot ca o necunoscută a murit când avea 27 de ani. Parascheva avea să devină „celebră”, 200 de ani mai târziu, când sătenii au vrut să înmormânteze în locul unde era îngropată Parascheva pe un marinar găsit mort pe plajă în urma unui naufragiu.
Nişte creştini din sat au avut o viziune. Parascheva li s-a arătat şi le-a spus să-i ia trupul şi să i-l aşeze în biserică. Sătenii au săpat şi au găsit trupul sfintei neputrezit.
Atunci a început, de fapt, lucrarea Sfintei Cuvioase Parascheva prin moaştele sale care au fost purtate pe rând la Constantinopol, Târnovo-Bulgaria, Belgrad-Serbia şi înapoi la Constantinopol.
În Moldova, moaştele Sfintei Parascheva au ajuns după ce domnul Moldovei, Vasile Lupu (1634-1653), a plătit toate datoriile Patriarhiei de Constantinopol către Înalta Poartă, în valoare de 260 de pungi de galbeni.
Patriarhia a dat ca răsplată domnului moldovean racla cu moaştele Sfintei Parascheva. Vasile Lupu avea să mai plătească alte 300 de pungi de aur, pentru a primi acordul Puterii otomane de a transporta până la Iaşi trupul unui mort. Legea vremii interzicea transportarea unui cadavru mai mult de trei mile.
Moaştele Sfintei Parascheva au ajuns la Iaşi în 1641 şi au fost aşezate în Biserica Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi. După terminarea construcţiei Catedralei Mitropolitane din Iaşi, în 1887 moaştele au fost mutate în catedrala în care se găsesc şi astăzi.
Ziua de 14 octombrie a devenit ocazia unuia dintre cele mai mari pelerinaje din Biserica Ortodoxă. Sute de mii de creştini vin la Iaşi şi aşteaptă la rând multe ore să se închine moaştelor Sfintei Parascheva. Pelerinajul se întemeiază pe credinţa că Sfânta Parascheva mijloceşte pentru împlinirea rugăciunilor făcute lângă trupul său nedescompus.
