Sfanta Marie Mare
Toţi cei care se roagă Maicii Domnului şi-o imaginează stând lângă Iisus şi punând în şoaptă o vorbă bună pentru ei.
Articol de Remus Rădulescu, 15 August 2017, 07:18
Undeva în Ierusalim, lângă măslinii milenari ai grădinii Ghetsimani se află un mormânt gol. El este într-o biserică in care ca să intri nu urci ci cobori câteva zeci de trepte.
Într-o stâncă este săpat mormântul Maicii Domnului, vizitat de orice pelerin ajuns în cetatea sfântă. Acest loc este semnul pământean al sărbătorii de la 15 august.
Maica Domnului a plecat de aici şi s-a mutat în lumea invizibilă, o lume percepută, totuşi, de credinţa celor ce se numesc creştini.
Maria este cel mai respectat şi admirat om, din câţi s-au născut. O dovedeşte şi faptul că numele ei este cel mai purtat în toată lumea. Popularitatea Sfintei Maria este invers proporţională cu vizibilitatea ei.
A avut o viaţă discretă. Nu ştim decât puţin despre ea. Şi-a petrecut copilăria în templul din Ierusalim, a primit Bunavestire, l-a născut pe Fiul lui Dumnezeu ca om şi când a murit a fost luată cu tot cu trup la cer.
La Nunta din Cana Galileii, Sfânta Maria i-a spus, probabil în şoaptă fiului ei, că gazdele nu mai au vin, şi că ar trebui să-i ajute.
Deşi nu era încă vremea să-şi arate puterea, Iisus îşi ascultă Maica. Începe mai devreme lucrarea pentru că l-a rugat ea. Face minunea transformării apei în vin.
Toţi cei care se roagă Maicii Domnului şi-o imaginează stând lângă Iisus şi punând în şoaptă o vorbă bună pentru ei.
Mormântul gol al Maicii Domnului despre acest lucru vorbeşte. Oamenii au în cer pe cineva care le deschide uşa spre Dumnezeu.