Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena
Creştinii ortodocşi şi greco-catolici îi sărbătoresc la 21 mai pe Sfinţii Constantin şi Elena, primii împăraţi creştini. Peste 1 780 000 de români îşi serbează onomastica
Articol de Remus Rădulescu, 21 Mai 2014, 08:49
Un împărat şi mama sa - sfinţi în calendarul creştin. Constantin şi Elena sunt primii din rangul imperial care se bucură de această cinste din partea Bisericii.
Ei s-au convertit la creştinism într-o lume în care credinţa în Hristos era văzută ca un pericol pentru cultura păgână a Imperiului Roman.
Constantin a văzut în creştinism religia care poate să înnoiască şi să unifice imperiul. Convingerea lui a fost întărită şi de o descoperire miraculoasă.
În ajunul luptei cu rivalul său Maxenţiu din anul 312, a văzut pe cer în miezul zilei o cruce de lumină, iar în jurul ei înscrisul: "In hoc signo vinces" - "sub acest semn vei învinge".
Constantin a învins la Podul Milvius, lângă Roma, şi în anul 313 a dat vestitul edict de la Milan prin care creştinii primeau libertate religioasă în Imperiul roman, după mai bine de 200 de ani de prigoană.
Pe arcul său ridicat lângă Colosseum în cetatea eternă, Constantin a pus să fie scris că la Milvius "a învins prin inspiraţie divină".
Mama lui Constantin, Elena, s-a convertit în anul 312. Creştinii din toată lumea îi datorează faptul că se pot închina în locurile în care Iisus a umblat printre oameni.
Elena a condus săpăturile arheologice pe dealul Golgotei de lângă Ierusalim şi a descoperit mormântul lui Iisus şi lemnul pe care a fost răstignit.
Constantin şi Elena sunt consideraţi asemenea Apostolilor pentru că au creat condiţiile ca misiunea creştină să se răspândească fără obstacole în lume.
Sfinţii Constantin şi Elena sunt patronii spirituali ai Catedralei Patriarhale din Bucureşti, o biserică ctitorită de voievodul Ţării Româneşti, Constantin Şerban Basarab (1654-1658).
