Religia în şcoală sau în afara ei?

Revoluţia din decembrie a readus în spaţiul şcolilor publice din România orele de religie. Fie că a fost vorba de stângăciile unui început de drum, fie că au existat vicii legislative, predarea acesteia a fost constant contestată. Diferitele încercări de a reforma educaţia românească au ajuns de aceea şi la diferite variante de modificare a statutului orei de religie în şcoală.

Ultima controversă este legată de cele două pachete legislative care se confruntă, inclusiv politic, pentru o reformă în domeniul educaţiei. Este vorba de varianta propusă de Mircea Miclea, Preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Educaţie, şi de cea a Ecaterinei Andronescu, Ministrul Educaţiei.

Între cele două proiecte există deosebiri în ceea ce priveşte locul orei de religie. Varianta Andronescu o prevede în trunchiul comun, în vreme ce varianta Miclea o alocă în cele 30 de procente care vor fi predate în funcţie de opţiunea fiecărei şcoli. Mircea Miclea a declarat însă, pentru România Actualităţi că această variantă nu este finală şi se află în dezbatere publică tocmai pentru a fi corectată. Răspunsul său vine după ce Patriarhul Daniel a protestat pe 19 august, printr-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Traian Băsescu, faţă de statutul incert al orei de religie în varianta propusă de Mircea Miclea.

Radio România Actualităţi a organizat în spaţiul emisiunii Luminile Nopţii, moderată de Cristian Curte, o dezbatere asupra rolului şi locului orei de religie în educaţia publică. În urma acestei dezbateri, Remus Cernea, preşedintele Asociaţiei Umaniste Române a subliniat felul în care este predată acum religia. În opinia sa, modul de predare duce la îndoctrinarea elevilor pentru că este predată în mod confesional, deseori manualele de religie fiind intolerante faţă de alte culte. Remus Cernea a mai apreciat că ambele abordări ale reformei din educaţie (Miclea şi Andronescu n.n) sunt greşite în ceea ce priveşte ora de religie, care nu ar trebui introdusă în trunchiul comun; ea fiind prezentă aici, în opinia sa, pentru a da satisfacţie Bisericii Ortodoxe majoritare.

Radu Carp, Prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Politice din Bucureşti, prezent la dezbatere a amintit că în România, constituţia prevede în articolul 32 alineatul 7 faptul că predarea orei de religie e garantată prin lege în şcolile de stat. Totodată Radu Carp a menţionat pe această temă că nu există o practică unitară în predarea religiei în UE. În Germania, atât şcolile publice, cât şi cele de stat, primesc finanţare pentru predarea orei de religie; sistemul este similar celui românesc, religia nu poate fi oră opţională, cu deosebirea că părintele optează pentru ora de religie până la 12 ani, iar elevul după această vârstă. În Italia, în învăţământul de stat, se predau, obligatoriu, săptămânal, două ore de religie în ciclul primar şi gimnazial şi o oră în liceu. Aceste prevederi apar în Concordatul semnat cu Vaticanul, care are putere constituţională. În Anglia religia este materie obligatorie, dar forma în care ea este predată e hotărâtă local de părinţi; acesta este modelul descentralizării totale a învăţământului religios. Franţa este singura ţară în care religia nu se predă în şcolile publice, însă există o zi pe săptămână în care elevii pot să frecventeze cursuri în afara şcolii, în diferite domenii, aici putând fi inclusă şi religia.

Adrian Topor, Vicepreşedinte al Asociaţiei de Parinţi din Învăţământul Preuniversitar, a susţinut în cadrul dezbaterii că ora de religie ar trebui să nu mai fie notată, pentru că nu poţi evalua credinţa unui om, acordându-i note. În viitor să se pună accentul pe elev şi nu pe profesor, doreşte Adrian Topor.

Ion Catalin, Preşedinte al Asociaţiei Lacaşuri Ortodoxe, administrator al siteului asociaţiei şi iniţiator al campaniei s-a declarat un susţinător al orei de religie în şcoală. Tinerii care au făcut revoluţia din decembrie au fost religioşi, acum au devenit părinţi şi vor ca religia să fie predată copiilor lor. Tradiţia educaţiei româneşti interbelice şi-a dovedit valoarea, ar trebui să ţinem cont de ea, spune Ion Catalin.

Radu Preda, Directorul Institutului INTER din Cluj-Napoca spune că avem nevoie de o materie care să mijlocească valori. "Experienţa comunistă ne-a demonstrat pericolul unei etici care să nu aibă un suport transcendent. Nu se poate preda o oră de religie a-confesională, pentru că orice credinţă umană este confesională. Ar trebui adâncită legătura dintre dascălul de religie, elevii săi şi biserică, astfel încât ora de religie să îi şi formeze pe copii. Este momentul să reevaluăm cateheza Bisericii Ortodoxe care are grave carenţe."

Ascultă emisiunea Luminile nopţii din 30 august 2009, ora 23.00: