Postul Sfinţilor Apostoli
Creştinii ortodocşi şi greco-catolici au intrat la 11 iunie în Postul Sfinţilor Apostoli, perioada care precede sărbătoarea Sfinţilor Petru şi Pavel de la 29 iunie.
Articol de Remus Rădulescu, 11 Iunie 2012, 11:09
Un pescar şi un rabin sunt cei mai cunoscuţi misionari creştini. Petru şi Pavel, diferiţi ca şi cultură, diferiţi ca fire, au sădit fiecare în felul lui în sufletul contemporanilor lor o sămânţă creştină care a crescut şi a transformat lumea păgână de acum 2000 de ani.
Reuşita lor s-a datorat desigur ajutorului de la Dumnezeu, dar şi propriului efort. Şi Petru şi Pavel au renunţat la tot ceea ce erau şi ce aveau pentru a se dedica misiunii creştine.
În final, au sacrificat şi ceea ce are un om mai drag: viaţa. Petru şi Pavel au murit martiri la Roma. De aceea sărbătoarea acestor doi Apostoli, de la 29 iunie, este precedată de o perioadă de post, adică de renunţare.
În creştinism, postul este un gest de sacrificiu personal prin care credinciosul îşi manifestă recunoştinţa faţă de Dumnezeu şi admiraţia faţă de oamenii Lui.
Postul Sfinţilor Apostoli este un mod minimal de a urma exemplul de renunţare al lui Petru şi Pavel.
Creştinul renunţă pentru o vreme la alimentele de origine animală, la distracţii, la relaţiile sexuale din cadrul familiei, pentru a-şi exersa puterea spiritului de a domina materia şi instinctele.
Şi în acest fel, este cultivată libertatea, acea capacitate a omului de a alege ceea ce-i este de folos. Apostolul Pavel scria într-o epistolă a sa că „toate-mi sunt îngăduite, dar nu toate de folos.” (I Corinteni 6,12)
Omul are nevoie de discernământ ca să înţeleagă ceea ce-i foloseşte. Prin post, adică printr-o renunţare de bunăvoie la ceva, credinciosul îşi cultivă discernământul, capacitatea de a alege bine.
Şi mai înţelege ceva: că binele nu se petrece de la sine ci doar cu sacrificiu.
