Petru şi Pavel - cei mai mari Apostoli
Creştinii îi sărbătoresc la 29 iunie pe cei mai eficienţi dintre Apostolii lui Iisus Hristos, Petru şi Pavel.
Articol de Remus Rădulescu, 30 Iunie 2014, 10:58
Dintre toţi Apostolii Mântuitorului Hristos, creştinii îi cinstesc în mod deosebit pe doi. Petru şi Pavel sunt privilegiaţii. De ce ei?
În dreptul lui Petru am putea spune: fiindcă era cel mai bătrân dintre Apostoli. Vârsta n-a fost însă niciodată un criteriu al sfinţeniei şi al învrednicirii în faţa lui Dumnezeu.
Dacă ne gândim apoi la Pavel, el nici n-a fost măcar printre cei 12 care au stat în preajma lui Iisus.
Şi totuşi lui Petru şi lui Pavel le e dedicată ziua de 29 iunie, o sărbătoare importantă în viaţa creştină care vine după o perioadă de post.
Celor doi li se dă o asemenea cinstire pentru că ei au fost cei mai eficienţi în misiunea de a încreştina o lume păgână. Ei au străbătut drumul dintre Ierusalim şi Roma întemeind primele comunităţi creştine în spaţiul european.
Au pătruns cu învăţătura lui Hristos până şi în capitala Imperiului Roman, convingând pe mulţi că iubirea de aproapele şi de Dumnezeu este superioară oricărui cult închinat vreunui zeu.
Ascultă un documentar despre Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel:
Petru, un pescar evreu din Galilea, a devenit apostol în urma chemării lui Iisus prin cuvintele: „vino după mine şi te voi face pescar de oameni.” (Mc. 1,17) Evanghelia spune că Petru a lăsat toate ale lui şi l-a urmat pe Iisus Hristos.
Pavel era tot evreu, însă cu o pregătire de rabin. Se numea Saul înainte de convertire. El s-a convertit la creştinism în urma unei minuni: în drum spre Damasc unde mergea să-i aresteze pe creştini, Saul a orbit şi l-a auzit pe Iisus întrebându-l: „Saule de ce mă prigoneşti?” (Fapte 9,4).
Saul a devenit al 13-lea Apostol şi a întemeiat multe biserici în Asia Mică şi Grecia de astăzi.
Cei doi apostoli au scris noilor comunităţi creştine mai multe epistole, păstrate în Noul Testament, care sunt primele scrieri teologice ale creştinismului.
Icoana sărbătorii Sfinţilor Petru şi Pavel îi arată pe cei doi apostoli îmbrăţişaţi. Misiunea nu şi-au făcut-o împreună, dar fiecare pe drumul său a slujit aceluiaşi Domn.
La capăt au ajuns, însă, împreună. A rămas în tradiţie că Petru şi Pavel au suferit martiriul la Roma în aceeaşi zi: Petru crucificat pe colina Vaticanului, Pavel decapitat în sudul Romei.
A rămas în urma lor o sămânţă a cuvântului care a prins rădăcini adânci în pământul Europei şi a răsărit într-o civilizaţie creştină pe care o moştenim şi noi.