Pelerinaj la Sfânta Maria Radna

Zgomotul drumului european 78, Deva- Arad se amestecă zilele acestea cu cântece religioase în mai multe limbi. Mii de pelerini se îndreaptă grupuri, grupuri spre Basilica Sfânta Maria Radna – cel mai mare loc de pelerinaj catolic din Banat.

Basilica poate fi observată de orice călător care vine de la Deva spre Arad, în partea dreaptă a şoselei pe un deal.

Două turnuri egale domină întreaga localitate – Lipova, aflată la 30 Km de Arad. Mănăstirea datează din 1325, atunci când călugări franciscani veniţi din Bosnia au întemeiat-o pe malul drept al Mureşului.

În 1695, vechea biserică fost incendiată de turci şi atunci s-a întâmplat primul miracol: o icoană a Maicii Domnului din hârtie a fost găsită printre ruinele fumegânde ale bisericii.

Icoana este aşezată astăzi într-o ramă de argint ca un soare în altarul bazilicii.

Tradiţia pelerinajelor la Radna se leagă de un alt miracol: în 1705, Aradul era bântuit de o ciumă. O femeie, grav atinsă de boală, înainte să-şi dea duhul, le-a spus apropiaţilor că de ciumă nu se scapă decât dacă se merge în pelerinaj la Radna.

Tradiţia spune că cine a mers la Radna să se închine Maicii Domnului s-a vindecat. De atunci numărul pelerinilor a crescut. Cei mai mulţi vin la 8 septembrie de sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului şi sunt catolici maghiari, germani, croaţi şi bulgari din Banat, dar vin la Radna şi mulţi români din Moldova şi Ardeal.

Astăzi Basilica Sfânta Maria Radna nu mai este mănăstire franciscană din lipsa călugărilor. Marea biserică în stil baroc se află acum în administrarea Diecezei romano- catolice de Timişoara.

La 8 septembrie, la Radna, miile de pelerini participă la drumul crucii şi asistă la Liturghii oficiate în cinci limbi: română, maghiară, germană, bulgară şi croată.