Paştele creştinilor occidentali
Creştinii romano-catolici şi protestanţi sărbătoresc Paştele la 31 martie, cu un avans de cinci săptămâni faţă de ortodocşi şi greco catolici.
Articol de Remus Rădulescu, 30 Martie 2013, 21:46
La miezul nopţii, romano-catolicii participă la Vigilia Pascală, slujba specială care celebrează Învierea lui Iisus Hristos după trei zile de la Răstignirea pe cruce.
Vigilia Pascală este o slujbă de priveghere care are loc o singură dată în an în bisericile romano catolice.
Învierea lui Iisus Hristos din morţi este simbolizată de ritualul focului care se săvârşeşte la începutul slujbei. În afara bisericii se aprinde o lumânare cu care preotul intră în sfântul locaş şi împarte lumină credincioşilor.
Vigilia pascală mai cuprinde lecturi din Vechiul şi Noul Testament, Liturghia botezului în care credincioşii îşi reafirma credinţa primită prin botez şi Liturghia împărtăşirii cu Iisus Hristos.
La miezul nopţii în bisericile romano catolice se aude imnul pascal "Hristos a înviat".
Radio România Actualităţi a transmite Slujba Vigiliei Pascale oficiată la Catedrala romano-catolică Sfântul Iosif din Bucureşti începând cu ora 23.30.
La Vatican, Vigilia Pascală este oficiată de papa Francisc în Catedrala Sfântul Petru.
În lume, aproximativ 2 miliarde de romano catolici şi protestanţi, iar în România aproape 2 milioane de creştini sărbătoresc Paştele la 31 martie.
Calendare diferite în Biserici diferite
Decalajul în ceea ce priveşte data Paştelui în Bisericile Apuseană şi Răsăriteană se datorează diferenţei de 13 zile dintre calendarul îndreptat şi cel neîndreptat în funcţie de care se calculează data Paştelui.
În România, Bisericile Ortodoxă şi Greco-catolică îşi calculează toate sărbătorile după calendarul nou, îndreptat, dar în cazul Paştelui ţin calendarul vechi, pentru a fi în concordanţă cu toate celelate biserici ale Răsăritului.
La această diferenţa de 13 zile dintre calendare se adaugă un alt interval creat de regula după care se stabileşte data Paştelui: anume prima duminică, după luna plină ce urmează echinocţiului de primăvară.
Această regulă a fost stabilită la primul sinod ecumenic în anul 325. Anul acesta luna plină de după echinocţiul de primăvară a fost în data de 27 martie, după calendarul îndreptat, aşa că Paştele a căzut în prima duminică după, la 31 martie.
Calendarul neîndreptat, întârziat cu 13 zile, va lua în seamă următoarea lună plină ce va avea loc în aprilie, aşa că Paştele calculat după acest calendar pică la 5 mai.
Diferenţa de 5 săptămâni dintre Paştele catolic şi cel ortodox este cea mai mare, dar există şi ani în care Paştele cade la aceeaşi dată. Următorul asemenea an este 2014, când toţi creştinii vor sărbători Învierea Domnului la 20 aprilie.
Dincolo de această diferenţă de ritm calendaristic, sărbătoarea este în esenţă aceeaşi în toate Bisericile, şi celebrează izbânda vieţii cu Dumnezeu în faţa morţii.
