O vorbă bună 38 - Bunătatea convinge

Suntem de multe ori în situaţia de a-i convinge pe alţii că avem dreptate, sau că ceea ce vrem noi e bine şi pentru ei.

Cel mai simplu mod de a o face este să impui propria voinţă. Dacă eşti şi pe o poziţie de putere nu e greu de loc.

Aşa apar toate formele de constrângere. Poţi să-ţi impui părerea cu forţa, nu poţi, însă, convinge aşa pe nimeni.

Un băieţel aflat în vacanţă la bunici a găsit în grădină o broască ţestoasă. A început s-o studieze de la depărtare. Când s-a apropiat mai mult, broasca s-a retras în carapace.

Copilul încercă s-o facă să iasă cu un beţişor. N-avu succes.

Bunicul îl surprinse când scotocea cu beţigaşul în orificiile carapacei şi-l opri. "Nu mai chinui broasca, îi zise. Nu e bine cum procedezi. Vino să-ţi arăt cum trebuie să faci".

Luă broasca ţestoasă şi o duse în casă lângă sobă. Nu trecu mult şi broasca îşi scoase singură capul din carapace.

„Oamenii sunt câteodată ca şi broaştele ţestoase, spuse bătrânul. Nu încerca niciodată să constrângi pe cineva. Încălzeşte-l doar cu bunătatea ta, şi atunci va face cum doreşti tu.”