Mitropolitul Bartolomeu Anania a trecut la cele veşnice
Mitropolitul Clujului a murit în seara de 31 ianuarie la Secţia de Terapia intensivă a Spitalului de Chirurgie 1 din Cluj Napoca
Articol de Remus Rădulescu, 31 Ianuarie 2011, 21:09
Mitropolitul Bartolomeu Anania suferea de mai multă vreme de afecţiuni pulmonare şi cardiace. El a fost internat înainte de Crăciunul lui 2010 la Spitalul de Urologie şi Transplant din Cluj-Napoca şi la 14 ianuarie 2011 transferat la o clinică din Viena pentru investigaţii suplimentare.
Medicii austrieci au considerat că, din cauza vârstei înaintate şi a stării grave, Mitropolitul nu poate suporta o intervenţie chirurgicală pentru implantarea unei valve aortice. A fost readus în ţară la 24 ianuarie şi internat la Secţia de Terapie Intensivă a Clinicii de Chirurgie 1 din Cluj Napoca, unde a murit în seara zilei de 31 ianuarie.
Trupul neînsufleţit al mitropolitului a fost depus în Catedrala Ortodoxă din Cluj Napoca şi va fi înmormântat în cripta din subsolul Catedralei.
Audio: Ascultă emisiunea Semnături celebre din 1 februarie 2011 In memoriam Bartolomeu Anania, în care Patriarhul Daniel al BOR, Mininistrul de Externe Teodor Baconschi şi Profesorul Andrei Marga evocă personalitatea lui Bartolomeu Anania. Asculti şi vocea Mitropolitului într-un interviu realizat în 2008:
Mitropolitul Bartolomeu Anania era singurul membru în Sinodul BOR, fost deţinut politic în perioada comunistă. El a fost ales Arhiepiscop al Vadului Feleacului şi Clujului în 1993, iar în 2006, a devenit conducătorul Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului,pentru a cărei înfiinţare a militat.
S-a născut la 18 martie 1921 în comuna Glăvile-Piteşteana din judeţul Vâlcea primind numele de botez, Valeriu. La 21 de ani s-a călugărit la Mănăstirea Antim din Bucureşti şi a devenit arhidiacon.
În timp ce urma cursurile Seminarului Teologic Central din Bucureşti, şi-a făcut şi debutul literar, prin publicarea poeziei "Pământ şi cer" în revista Ortodoxia.
În adolescenţă a făcut parte din "Frăţiile de Cruce" organizaţie legionară de tineret, dar ulterior, Valeriu Anania s-a dezis de Mişcarea legionară.
În 1944 s-a înscris la Facultatea de Medicină şi la Conservatorul din Cluj Napoca, pe care nu le-a absolvit întrucât a fost exmatriculat şi expulzat din Cluj Napoca în urma organizării şi conducerii Grevei studenţeşti în 1946. Studenţii au protestat prin grevă faţă de regimul comunist al lui Petru Groza şi faţă de curentul şovin care se opunea revenirii Ardealului în graniţele României, după Război.
Bartolomeu Anania şi-a continuat ulterior studiile la Facultatea de Teologie din Bucureşti şi la Academia Andreeană din Sibiu, obţinând licenţa în Teologie.
Legăturile din adolescenţă cu Mişcarea Legionară au făcut ca în 1958, Bartolomeu Anania să fie arestat şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică. Şi-a ispăşit 6 ani de pedeapsă în închisorile politice Jilava, Piteşti şi Aiud.
După eliberarea din 1964, a fost angajat ca director al Bibliotecii Patriarhiei Române, iar în 1966 a fost trimis ca misionar la Arhiepiscopia Ortodoxă Română din Statele Unite şi Canada, unde a fost hirotonit preot şi a primit titlul de arhimandrit.
La întoarcerea în ţară, a fost numit director al Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (editura Patriarhiei), iar în 1982 s-a retras la Mănăstirea Văratec.
La Văratec s-a dedicat scrisului şi unei opere ce i-a luat 10 ani de muncă: diortosirea şi adnotarea Sfinte Scripturi. Ediţia Bibliei elaborată de Bartolomeu Anania a apărut ca ediţie jubiliară a Sfântului Sinod în 2001.
După Revoluţia din 1989, arhimandritul Bartolomeu Anania a făcut parte din "Grupul de reflecţie pentru înnoirea Bisericii" alături de mai mulţi preoţi şi intelectuali laici, printre care şi actualul Patriarh Daniel (pe atunci preot călugăr).
În 1993, a fost ales Arhiepiscop al Vadului Feleacului şi Clujului, iar în 2006, mitropolit al nou înfiinţatei Mitropolii a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.
După moartea Patriarhului Teoctist (2007), Mitropolitul Bartolomeu a fost unul dintre cei trei candidaţi la scaunul de patriarh al BOR, alături de Mitropolitul Daniel al Moldovei şi Bucovinei şi de episcopul Ioan al Harghitei şi Covasnei.
Pe lângă activitatea bisericească, Bartolomeu Valeriu Anania s-a remarcat şi prin opera sa literară. Ultima carte semnată de el este volumul "Memorii" apărut în 2008, în care autorul dă mărturie despre realităţi din viaţa bisericească şi politică din perioada 1930-1993.
Alte titluri semnate Valeriu Anania: piesele de teatru "Mioriţa" (1966), "Meşterul Manole" (1968), "Du-te vreme, vino, vreme!" (1969), "Păhărelul cu nectar" (fantezie pentru copii-1969), "Steaua Zimbrului" (1971), "Poeme cu măşti" (1972), volumele de poezii "Geneze" (1971); "Istorii agrippine" (1976); "File de acatist" (1981); Anamneze" (1984); "Imn Eminescului în nouăsprezece cânturi" (1992); "Poezie religioasă românească modernă" (1992) volumul de memorialistică, "Rotonda plopilor aprinşi" (1983), cărţile de proză şi eseistică "Greul Pământului" (1982), "Amintirile peregrinului Apter" (1991), "Cerurile Oltului" (1990) şi romanul "Străinii din Kipukua" (1979).
