Lemnul Crucii - cea mai importantă relicvă a creştinilor

Descoperirea Sfintei Cruci

Crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos a fost găsită în anul 335 de împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare. Aceasta a fost depusă în biserica pe care împărăteasa Elena a construit-o chiar pe locul în care a fost Golgota şi locul îngropării lui Iisus Hristos.

Bucăţi din lemnul cucii au fost trimise la Constantinopol şi Roma chiar după ce a fost descoperită. Din cauza deselor asedii la care au fost supuse cetăţile Ierusalim şi Constantinopol, multe din fragmentele din Sfânta Cruce au fost pierdute.

Bucăţi din lemnul Crucii răspândite în lume

Cel mai mare fragment din lemnul Sfintei Cruci se află la muntele Athos, la mănăstirea Xiropotamu. Acesta a fost adus şi în România în anul 1992 pentru a doua oară.

Prima oară, lemnul Sfintei Cruci de la Xiropotamu a stat în Ţările Române timp de 6 ani, între anii 1757 - 1763.

Biserica mănăstirii athonite era foarte deteriorată şi atunci, ca de alte multe ori, s-a cerut ajutorul credincioşilor valahi. Un milion şi jumătate de franci de aur s.au strâns atunci pentru mănăstirea athonită, bani din care s-a renovat întreaga mănăstire şi s-a reparat şi repictat biserica.

În anul 2004, la Iaşi, de pelerinajul Sfintei Parascheva, a fost adus un fragment din Sfânta Cruce de la mănăstirea Panaghia Soumela - Veria din Grecia. Acesta fusese dăruit mănăstirii de împăratul bizantin Manuil III Comnenul.

Pe racla în care era ferecat lemnul se poate citi "aici se află lemnul pe care Hristos a sfinţit creaţia. Emanuel, fiul lui Alexios, îl oferă ca dar mănăstirii din muntele Mela".

Fragmentul din Sfânta Cruce adus anul acesta provine tot din Grecia de la mănăstirea Panaghia Ikosifinissa din Drama, Grecia. El a aparţinut unei pustnice pe nume Cristina, care a trăit în munţii Rodopi.

Înainte de a veni în Grecia, ea a stat mai mulţi ani la Ierusalim. Aici a primit bucata din Sfânta Cruce de la un preot din frăţia "Sfântului Mormânt de la Ierusalim", de care a avut grijă la bătrâneţe.

Acesta moştenise partea din lemn, succesiv, de la alţi părinţi dinaintea lui. Monahia Cristina a oferit-o apoi Mitropoliei de Drama pentru a o pune spre închinare tuturor credincioşilor.

Fragmente din Sfânta Cruce sunt prezente în Biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim,la Roma, Veneţia, Constantinopol, în Franţa (Saint Sernin de Toulouse, Capela 'La Vraie-Croix' din Morbihan-Bretania, Anjou), Germania (Limburg an der Lahn), Belgia (Colegiul 'Sf. Cruce' din Liege), Spania (Santo Toribio de Liébana).

Fragmente din Crucea lui Hristos în România

De-alungul timpului, domni români sau stareţi de mănăstiri au dobândit prin cumpărare sau în dar bucăţi din lemnul Sfintei Cruci. Un fragment se află la Mănăstirea Căldăruşani, altul la Ţigăneşti, lângă Bucureşti.

Biserica Sfântul vasile cel Mare de pe Calea Victoriei din capitală deţine şi ea un fragment din Crucea lui Hristos.

Din 2001, o parte din Sfânta Cruce se află la Mănăstirea Lupşa din judeţul Alba, care are hramul "Înălţarea Sfintei Cruci" (14 septembrie). Fragmentul de la Lupşa a fost adus de la Mănăstirea athonită, Vatopedu.