Dublă sărbătoare creştină la 21 mai

În a 40-a zi după Înviere, Iisus s-a înălţat la cer.

Faptul este consemnat în Noul Testament şi reprezintă în teologia creştină apogeul desăvârşirii la care a ajuns firea umană a lui Hristos.

Ridicarea lui Iisus cu trupul la cer este acceptată de majoritatea confesiunilor creştine şi este o învăţătură fundamentală a bisericilor ortodoxe, catolice sau protestante.

Conform teologiei creştine, Înălţarea lui Hristos reprezintă pregătirea pentru pogorârea Duhului Sfănt, care va fi prăznuită peste zece zile.

Ziua Eroilor

Pomenirea eroilor de Sărbătoarea Înălţării Domnului a fost decisă în anul 1920, prin Decret regal şi decizie a Sinodului BOR. Puterea comunistă a disociat pomenirea eroilor de sărbătoarea creştină şi a mutat cinstirea eroilor la 9 mai.

După evenimentele din 1989, s-a reluat practica pomenirii eroilor de Înălţarea Domnului.

Cu acest prilej au loc depuneri de coroane de flori la monumentele eroilor la marile mausolee din Bucureşti şi din ţară, precum şi la cimitirele eroilor şi în localităţile în care sunt dislocate unităţi militare.

Totodată, în toate lăcaşele de cult se trag clopotele la ora 12:00, iar în instituţiile publice şi unităţile de învăţământ se păstrează un moment de reculegere, în semn de omagiu pentru eroii patriei.

Sfinţii Constantin şi Elena

Constantin şi Elena sunt primii oameni din rangul imperial care au ajuns sfinţi în calendarul Bisericii.

Sunt primii împăraţi care se convertesc la creştinism într-o lume în care credinţa în Hristos era văzută ca un pericol pentru cultura păgână a Imperiului Roman.

Constantin a văzut în creştinism religia care poate să înnoiască şi să unifice imperiul. Convingerea lui a fost întărită şi de o descoperire miraculoasă.

În ajunul luptei cu rivalul său Maxenţiu, a văzut pe cer în miezul zilei o cruce de lumină, iar în jurul ei înscrisul: "cu acest semn vei învinge". Constantin a învins la Podul Milvius, lângă Roma, în anul 312.

Pe arcul său ridicat lângă Colosseum în cetatea eternă Constantin a pus să fie scris că la Milvius a învins prin inspiraţie divină.

La un an după această victorie, adică în 313, a dat vestitul edict de la Milan prin care creştinii primeau libertate religioasă în Imperiul roman, după 200 de ani de prigoană.

S-a spus că împăratul Constantin n-a făcut altceva decât să folosească creştinismul ca pe un instrument politic. Şi dacă ar fi fost aşa, acţiunile sale în favoarea creştinismului nu sunt mai puţin valoroase.

Principiile de viaţă aduse de Hristos au convins în condiţii de libertate tot mai mulţi oameni şi, treptat, o lume păgână s-a transformat.

Mama lui Constantin, Elena, s-a convertit în anul 312. Creştinii din toată lumea îi datorează faptul că se pot închina în locurile în care Iisus a umblat printre oameni.

Elena a condus săpăturile arheologice pe dealul Golgotei de lângă Ierusalim şi a descoperit mormântul lui Iisus şi lemnul pe care a fost răstignit. Ea a ctitorit primele biserici la Locurile sfinte.

Icoana celor doi împăraţi îi arată încadrând o cruce. Semnul creştinismului le-a marcat viaţa.

Epoca lor a fost însă crucială pentru istoria creştină. Prin ei, credinţa creştină a putut ajunge în mod liber la mulţi. De aceea Biserica îi cinsteşte şi-i admiră ca pe nişte apostoli întârziaţi de care Dumnezeu a avut nevoie.

Hramul Catedralei Patriarhale din Bucureşti

Tot la 21 mai, în ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, Catedrala Patriarhală din Bucureşti îşi sărbătoreşte hramul.

Liturghia Hramului este oficată de Patriarhul Daniel împreună cu mai mulţi ierarhi români al BOR pe o scenă amenajată lângă catedrală.

Moaştele celor doi sfinţi sărbătoriţi, ale sfântului Dumitru Basarabov şi ale Sfântului Efrem cel Nou au fost scoase din catedrală pentru a fi cinstite de credincioşi.

Catedrala Patriarhală din Bucureşti a fost construită între anii 1656 şi 1658, având ca prim ctitor pe domnul Ţării Româneşti Constantin Basarab (1654-1658).

În anul 1668, ea a devenit Catedrala Mitropolitană a Ungro-Vlahiei, adică locul în care slujeşte mitropolitul ţării, iar din 1925 este Catedrală Patriarhală.