Ctitoriile sacre brâncoveneşti - Mănăstirea Hurezi

Ajungi la Hurezi urmând indicatorul de la marginea oraşului Horezu, care te invită să părăseşti drumul naţional Ramnicu Valcea - Targu Jiu.

Treci prin satul Romanii de Jos, iar la capătul drumului, la poalele pădurii, găseşti cea mai frumoasă ctitorie brâncovenească şi una dintre cele mai mari mănăstiri din România. Mănăstirea Hurezi este din 1993 monument UNESCO.

Dinafară pare o cetate cu clădiri înalte şi fortificate. După ce treci pe sub turnul clopotniţă, te pomeneşti într-un careu de clădiri cu un singur etaj, mărginite pe toată lungimea de pridvoare sprijinite pe coloane de piatră.

Între coloane, jardinierele cu muşcate îţi încântă ochiul de cum păşeşti în incintă. În mijloc, biserica cu două turle, zveltă şi armonioasă.

Constantin Brâncoveanu (1688-1714) a construit Mănăstirea Hurezi pe o moşie cumpărată cu câţiva ani înainte să ajungă pe tronul Ţării Româneşti. Construcţia a durat opt ani între 1690 şi 1697.

Ascultă reportajul realizat la Mănăstirea Hurezi:

Stilul brâncovenesc

Prin Mănăstirea Hurezi, Brâncoveanu a inaugurat în arhitectură, sculptură şi pictură stilul care-i poartă numele.

A adus la Hurezi pe cei mai buni meşteri pietrari şi zugravi de icoane cu care a creat o adevărată şcoală de arte.

Toţi meşterii erau români rafinaţi în arta construcţiei şi a cioplirii în piatră încă din timpul înaintaşului lui Brâncoveanu, Şerban Cantacuzino (1678-1688) care crease deja un curent artistic.

Dintre mesterii de la Hurezi, sunt cunoscuţi Manea, vataful zidarilor, Istrate lemnarul şi Vucaşin Caragea, pietrarul, toţi trei fiind zugrăviţi pe perete, în pridvorul bisericii celei mari.

Pictura a fost executată sub întrumare lui Constantinos, iconar de origine greacă.

Stilul brâncovenesc este considerat stilul Renaşterii româneşti. El este o îmbinare armonoioasă de elemente autohtone, orientale şi occidentale.

În arhitectură, stilul brâncovenesc se identifică prin pridvoarele care urmăresc întreaga lungime a clădirii. Prdvoarele se inspiră din prispele româneşti sprijinite pe stâlpi de lemn, dat şi din logiile italiene cu stâlpi de piatră.

Coloanele sunt unite între ele prin arcuri, iar tavanele încăperilor sunt boltite. În încăperile casei domneşti de la Hurezi se văd pe plafoanele boltite elemente gotice şi romanice.

Tot din occident, stilul brâncovenesc preia acolada în care se încheie ancadramentele în piatră ale uşilor şi ferestrelor. Aceste encadramente conţin şi elemente sculptate de origine barocă, la fel şi coloanele sculptate din foişorul din partea vestică a incintei.

Pictura este de inspiraţie bizantină, dar aduce nou o expresivitate în plus la portrete. Apare şi o galerie de portete laice, care scoate din anonimat figurile artiştilor care au edificat mănăstirea.

Pereţii pronaosului bisericii (prima încăpere după ce intri), sunt ocupaţio în registrul de jos cu portetele celor două familii Basarab şi Cantacuzino cu care Brâncoveanu avea legături de rudenie.

Tabloul votiv (al ctitorului) îl înfăţişează de Constantin Brâncoveanu împreună cu soţia Maria şi cei 11 copii (patru băieţi şi şapte fete).
Această reprezentare nu se găseşte ca la alte biserici pe peretele de vest ci pe peretele care desparte pronaosul de naos, deasupra mormântului ctitorului sculptat în piatră ca un sarcofag.

Mormântul este gol şi aşa a fost tot timpul, pentru că după decapitarea de la Istanbul, Constantin Brâncoveanu a fost înmormântat într-o altă ctitorie a sa, Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti.

Din timpul lui Brâncoveanu se păstrează la Hurezi şi impresionanta catapeteasmă (peretele ce desparte altarul de biserică) sculptată în lemn de tei aurit, precum şi stranele domneşti în care stăteau la slujbe Constantin Brâncoveanu şi doamna sa Maria.

Viaţa monahală la Hurezi

Mănăstirea Hurezi a fost construită iniţial ca mănăstire de călugări. Din 1872 este mănstire maici. Astăzi trăiesc la Hurezi, 40 de maici, care împlinesc ascultările zilnice: rugăciune, gospodărie, atelier de ţesut covoare şi de pictură icoane.

Mănăstirea dispune şi de o casă de oaspeţi (arhondaric) cu o capacitate de 40 de locuri, construită după 1990.

Cine vrea să rămână peste noapte în preajma Mănăstirii Hurezi o poate face la pensiunilr din Romanii de Jos şi din oraşul Horezu, situat la câţiva kilometri de mănăstire.