Biserica Sf. Gheorghe Nou din capitală - ctitorie brâncovenească

Biserica Sfântul Gheorghe Nou este ultima ctitorie brâncovenească. A fost sfinţită în 1707 de Patriarhii Hrisant Notara al Ierusalimului şi Gherasim al Alexandriei.

Biserica a fost ridicată în incinta hanului din centrul Bucureştiului unde era o biserică mai veche zidită de boierul Dobruş Banul în secolul al XVI-lea.

La realizarea acestei construcţii au contribuit arhitectul Veseleil, însărcinat cu proiectarea şi construcţia edificiului, marele aga Enache Văcărescu, drept ispravnic, împreună cu vestitul pictor bisericesc Pârvu Mutu.

Pictura lui Parvu Mutu a fost distrusă însă în 1847 într-un mare incendiu care a avut loc în Bucureşti şi care a afectat şi biserica Sfântul Gheorghe Nou.

În ultimii şapte ani, biserica a fost repictată în două etape. Altarul şi turla de pe naos de maestrul Grigore Popescu, iar restul bisericii de echipa pictorului Ioan Moldoveanu.

Fragmente din fresca brâncovenească a lui Pârvu Mutu se mai păstrează în două ocniţe situate în cei doi sâni ai naosului bisericii.

Mormântul lui Constantin Brâncoveanu

Deşi Constantin Brâncoveanu îşi pregătise loc de înmormântare la ctitoria sa de la Hurezi, el şi-a găsit odihna veşnică în biserica Sfântul Gheorghe din Bucureşti.

După martiriul din ziua de 15 august 1714 de la Constantinopol, trupurile sfinţilor brâncoveni au fost aruncate în mare. Au fost recuperate de creştini de pe malul Bosforului şi îngropate într-o mănăstire din insula Halki.

În 1720, soţia domnului martir, Maria Brâncoveanu a recuperat rămăşiţele pământeşti şi le-a adus în ţară. Le-a îngropat în secret în biserica Sfântul Gheorghe Nou sub o piatră de mormânt care avea sculptată stema Ţării Româneşti, darpe care nu exte nicio inscripţie.

Maria Brâncoveanu a evitat să scrie ceva pe piatra de mormânt a soţului său pentru că acesta fusese acuzat de trădarea Îaltei Porţi şi se temea ca mormântul să-i fie porfanat.

A lăsat totuşi un indiciu. Pe candela de deasupra mormântului a pus să fie încrustată o inscipţie care atestă că sub acea piatră se află trupul lui Constantin Brâncoveanu.

Inscipţia cu litere chirilice spune că ”această candelăp, ce s-a dat la Sveti Gheorghie cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin Brancoveanul Basarab Voievod… iulie, in 12 zile, leat 7228 (1720)”.

Mormântul a fost deschis atunci când s-au împlinit 200 de ani de la martiriul Brâncovenilor şi a fost făcută identificare antropologică şi arheologică a osemintelor.

Cercetarea a dus la concluzia că în mormântul din Biserica Sfântul Gheorghe Nou se află rămăşiţele pământeşti al lui Constantin Brâncoveanu.

În 1992, martirii Brâncoveni au fost trecuţi în rândul sfinţilor de Sinodul BOR.

Anul acesta, când se împlinesc trei secole de la martiriul lor, au fost reidentificate osemintele, iar rămăşiţele domului martir au fost aşezate într-o raclă din argint aurit.

Racla se află în prezent în pronaosul bisericii spre a fi cinstită de credincioşi.

Resfinţire după 300 de ani

De sărbătoarea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, 16 august 2014, biserica Sfântul Gheorghe Nou va fi resfinţită de Patriarhul Daniel al BOR înconjurat de un sobor de ierarhi români şi ierarhi delegaţi ai Patriarhiilor Ecumenice a Constantinopolului, Alexandriei, Antiohiei, Ierusalimului şi ai Bisericii Ortodoxe a Georgiei, Biserici pe care le-a ajutat mult Sfântul Constantin Brâncoveanu.

La sfârşitul Sfintei Liturghii, se va da citire Actului sinodal comemorativ la împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfinţilor Brâncoveni.