Vorbe cu stil: Rodia

Vă promiteam, săptămâna trecută, poveşti despre rodie.

Este foarte probabil ca Fructul oprit să fi fost mai degrabă o rodie decât un măr, dată fiind etimologia sa și presupusul habitat menţionat în Geneză.

Şi Coranul vorbeşte despre rodie ca fiind fructul găsit din grădina Edenului. Iar Exodul îndemna ca rodiile să fie reprezentate pe robele preoților evrei.

Tradiția evreiască desemnează rodiile drept simbol al virtuții, pentru că se spunea că are 613 semințe, câte sunt şi poruncile Torei.

Dar rodia este un motiv întâlnit și în decorațiile religioase creștine – pe veşmintele îmbrăcate de preoți la liturghie sau încrustate în metal.

Şi tot rodia era emblema personală a împăratului roman Maximilian I și a Caterinei de Aragon.

Este simbolul oficial al oraşului spaniol Granada, al mai multor orașe din Turcia, dar şi al Azerbaidjanului şi al Armeniei, reprezentând fertilitatea, abundența și căsătoria.

În Grecia antică, rodiile erau date ca ofrandă zeițelor Demeter şi Afrodita, dar și altor zei pentru fertilitatea pământurilor sau pentru sufletele morților.

Chiar şi acum, pentru comemorarea morților, grecii pregătesc „kollyva” (coliva) din grâu fiert, amestecat cu zahăr și ornată cu rodii.

O altă tradiție din Grecia cere ca rodia să fie spartă la pământ cu ocazia căsătoriei, de Anul Nou sau când se cumpără o casă nouă, ca simbol al abundenței, al fertilității și al norocului.

Sunt Arina Petrovici, iar până mâine, vă las o vorbă cu stil de la scriitorul american Tennessee Williams: “Norocul este să crezi că eşti norocos.”