Epilepsia - o boală, nu un stigmat

Cauzele epilepsiei pot varia de la o predispoziţie genetică până la existenţa unui traumatism cranian sever în antecedente, infecţii cerebrale (meningită, encefalită), accidente vasculare cerebrale, tumori ale creierului sau leziuni provocate la naştere.

Epilepsia se tratează, pacientului fiindu-i administrate medicamente antiepileptice, capabile să prevină apariţia convulsiilor. Pacienţii trebuie să utilizeze medicaţia pe termen lung, uneori pe tot parcursul vieţii.

De asemenea, explică medicul neurolog Ioana Mândruţă, tratamentul pacientului se face in funcţie de vulnerabilităţile acestuia, de eventualele boli pe care le are şi în functie de planul de viaţă şi de dezvoltare a acestuia.

Medicaţia se administrează pe termen lung sau chiar toată viaţa. Există însă şi situaţii în care epilepsia nu poate fi controlată, pentru că pacientul este farmacorezistent. În acest caz, se poate recurge la neurochirurgie.

Este foarte important însă ca medicaţia să fie cea mai bună şi să nu fie schimbată din cauze externe – pentru că, de exemplu, medicamentul nu se mai găseşte pe piaţa noastră sau că nu mai este compensat -. Căci schimbarea tratamentului cu un alt medicament cu alt nume, deşi are aceeaşi substanţă, poate să ducă la modificări ale controlului boli, a explicat medicul dana Craiu.

Mai trebuie spus că doar o parte din cei 200.000 de pacienţi care suferă de epilepsie beneficiază de programul naţional destinat acestei boli, din cauza numărului mic de specialişti în acest domeniu şi a numărului mic de centre în care se tratează epilepsia cu ajutorul tehnologiilor avansate. Practic in acest moment exista doar un centru si acela este Bucurestiul.

În ceea ce priveşte ministerul Sănătăţii, subsecretarul de stat, Răzvan Vulcănescu susţine că instituţia pe care o reprezintă este preocupată să reducă stigmatizarea în cazul acestor pacienţi.

Iar Gabriela Focşăneanu, mama unui copil care suferă de epilepsie, precizează că băiatul ei nu s-a putut integra şi povesteşte că se confruntă cu o atitudine ce variază de la luare în râs ca fotografierea unei crize făcute în public până la faptul că a fost bătut în autobuz.

Lipsa informaţiilor referitoare la epilepsie aruncă un stigmat asupra persoanelor suferinde. Bolnavii de epilepsie se confruntă cu numeroase percepţii greşite, uneori chiar din partea angajatorilor. Aceştia refuză să lucreze cu persoanele bolnave doar pentru că nu cunosc toate aspectele bolii.

Audio: