Jurnal Militar din 27.06.2015

Realizator: Bună dimineaţa şi bine v-am regăsit. Sunt Bogdan Silviu Răducan. Ca de obicei sâmbăta, la această oră, petrecem împreună următoarele aproximativ 25 de minute, timp în care vorbim despre câteva dintre cele mai importante evenimente politico-militare ale săptămânii pe care ne pregătim să o încheiem. Printre ele, exerciţiile "Trident Joust" şi "ROUSOFEX15" şi, bineînţeles, Ziua Drapelului Naţional. Pentru început însă, să ne oprim câteva minte la Reuniunea miniştrilor apărării din statele membre ale NATO, desfăşurată la mijlocul acestei săptămâni, la Cariterul General al Alianţei, din Bruxelles. Cecilia Sfetcu a urmărit desfăşurarea reuniunii.

Reporter: Cecilia Sfetcu - Analiza stadiului şi perspectivelor implementării planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a Alianţei, în condiţiile schimbării semnificative a mediului de securitate, a fost cel mai important punct de pe agenda Reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, în formatul miniştrilor apărării, desfăşurate la Bruxelles.

Principalele decizii adoptate, prezentate de secretarul general al Alianţei, Jan Stoltenberg, au fost: suplimenarea efectivelor şi capacităţilor forţei de reacţie a NATO până la 40 mii de soldaţi şi o accelerare a procesului luării deciziilor. Comandantul suprem al Forţelor Aliate ale NATO în Europa, generalul american Philip Breedlove, a primit autoritatea de a alerta şi pregăti trupele, astfel încât acestea să fie gata de acţiune odată ce este luată decizia politică. La rândul său, ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, prezent la reuniune, a declarat, că progresele realizate în revizuirea şi optimizarea forţei de răspuns a NATO reprezintă o formulă care vă răspunde mult mai bine actualelor ameninţări, subliniind totodată, că, în contextul susţinerii necesităţii continuării măsurilor aliate de asigurare, în ţara noastră sunt planificate, în cursul acestui an, peste 100 de exreciţii internaţionale.

AUDIO: Emisiunea Jurnal Militar din 27.06.2015

În acelaşi context, ministrul apărării naţionale a salutat decizia miniştrilor aliaţi, de adoptarea pachetului de sprijin pentru dezvoltarea capabilităţilor de apărare pentru Republica Moldova, precizând că aceasta reprezintă o investiţie nu numai în securitatea şi stabilitatea acestei ţări, ci şi în propria noastră securitate şi că ar trebui urgentată deschiderea unui birou de legătură al NATO la Chişinău.

Lucările au continuat cu reuniunea Comisiei NATO-Ucraina, unde s-au discutat priorităţile Ucrainei referitoare la avansarea reformelor din domeniul securităţii şi apărării, precum şi noua strategie de securitate naţională, recent adoptată de această ţară. Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a reafirmat cu acest prilej sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei.

Mircea Duşa: România şi-a asumat rolul de naţiune lider în implementarea programului de asigurare a protecţiei cibernetice a Ucrainei. Am subliniat faptul că deja s-a creat un fond de peste 1 milion de euro, din care 500 mii de euro au fost alocaţi de către România. De asemenea, contribuţia înseamnată pe care o avem pe misiunile de observare OSCE şi misiunile umanitare pe care le-am făcut spre sfârşitul anului trecut şi în acest an cu referire la militarii răniţi care au fost aduşi n România şi sunt trataţi în spitale militare.

Reporter: Tot în cadrul reuniunii ministeriale, a fost abordată şi problematica Afganistanului,din perspectiva actualului angajament al NATO, misiunea "Resolute Support". În acest sens, discuţiile s-au concentrat asupra evoluţiilor de securitate şi mai ales a modului de gestionare a responsabilităţilor în asigurarea securităţii de către forţele de securitate şi apărare afgane.

Realizator: Cecilia Sfetcu. Vă mai informăm, că plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a adoptat marţi solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis privind aprobarea înfiinţării unităţii de integrare a forţelor NATO, sub denumirea NATO Force Integration Unit şi al Comandamentului Multinaţional de Divizie, cu indicative de unitate militară pe teritoriul României în Garnizoana Bucureşti. Şi tot marţi, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat şi Strategia Naţională de Apărare a ţării.

"Jurnalul militar" continuă cu muzică, Imagine Dragons - "Demons", după care vorbim despre câteva dintre exerciţiile la care au participat militarii români în această perioadă.

Realizator: Mâine se încheie exerciţiul "Trident Joust 15", desfăşurat în perioada 17-28 iunie în poligonul Cincu din judeţul Braşov, de Comandamentul Aliat Întrunit de la Napoli, responsabili în acest an de Forţa de răspuns a NATO. Exerciţiul a consemnat câteva premiere: dislocarea în România a unor structuri ale unui Comandament Aliat Întrunit, transferul comenzii spre o locaţie temporară şi controlul Forţei de răspuns a NATO din acea locaţie.

Exerciţiul, la care au participat peste o mie de militari din 25 de ţări NATO împreună cu 200 de militari români, a contribuit la punerea în aplicare a Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a Alianţei, anunţat la summitul din Ţara Galilor, oferind în acelaşi timp garanţii de apărare colectivă tuturor aliaţilor.

Joi, la "Trident Joust 15" s-a desfăşurat Ziua distinşilor vizitatori, la care a participat şi şeful Statului Major General, gral.lt. Nicolae Ciucă.

Nicolae Ciucă: Toate aceste activităţi pe care le-am desfăşurat intră sub incidenţa măsurilor de adaptare şi reasigurare stabilite la summitul din Ţara Galilor şi ele nu au absolut deloc un caracter ofensiv. Sunt toate înscrise sub caracterul pregătirilor pentru apărare, deci pur defensive la nivelul întregii Alianţe. Atât timp cât suntem în Alianţă, nu avem motive să fim îngrijoraţi. De asemenea, toate aceste exerciţii se desfăşoară tocmai pentru a ridica nivelul capacităţii noastre defensive.

Realizator: Tot despre un exerciţiu va fi vorba şi în continuare: ROUSOFEX 15, desfăşurat în perioada 16 - 26 iunie în garnizoanele Bacău, Brăila, Buzău şi Constanţa, poligoanele Babadag şi Capu Midia şi aerodromurile Bacău, Boboc, Ianca şi Mihail Kogălniceanu. ROUSOFEX 15 a fost un exerciţiu combinat cu trupe în teren al Forţelor pentru Operaţii Speciale, la care au participat aproximativ 1.500 de militari cu peste 100 de mijloace de luptă. Concluziile le-am aflat de la directorul exerciţiului, col. Marius Crăciun.

Marius Crăciun: Un exerciţiu naţional de comandament şi cu trupe în teren, întrunit şi interinstituţional cu participare multinaţională. A fost un exerciţiu deosebit de complex pe teritoriul a 6 judeţe, cu o sumedenie de forţe şi mijloace implicate. Peste 1.500 de militari şi civili, inclusiv de la structuri ale Jandarmeriei şi Gărzii de Coastă, la care s-au adăugat şi aproximativ 100 de militari din Forţele Armate ale SUA, Turciei, Poloniei, Greciei, Moldovei şi Georgiei.

Am participat cu 11 aeronave româneşti, americane şi turceşti, am relizat peste 300 de ore de zbor; am participat cu 5 nave şi un elicopter de la Forţele Navale. S-au executat peste 700 de paraşutări, peste 350 de ore de scufundare şi, de asemenea, am tras peste 150.000 de cartuşe şi alte elemente de muniţie. Nu pot să închei fără să menţionez sprijinul consistent al Comandamentului Logistic Întrunit pentru infrastructura punctului de comandă şi al Comandamentului Comunicaţii şi Informatică pentru sistemul de comunicaţii şi informatică realizat în sprijinul nostru.

Vreau să folosesc această cale pentru a mulţumi tuturor participanţilor, dar şi celor care au contribuit la succesul acestui exerciţiu.

Realizator: Militarii români din Brigada 18 Infanterie din Timişoara, Batalionul 26 Vânători de Munte din Brad şi Batalionul 265 Poliţie Militară din Bucureşti, care vor asigura în perioada următoare rezerva strategică pentru Misiunea NATO din Kosovo, KFOR, şi rezerva intermediară pentru operaţii a Uniunii Europene ALTHEA din Bosnia şi Herţegovina, au încheiat încă o săptămână de pregătire în centrul de instruire din Hohenfels. Colegul nostru de la Redacţia militară Radio-TV Cluj, Radu Mureşan, aflat în Germania, ne-a transmis corespondenţa următoare.

Reporter: Săptămâna aceasta militarii români au participat la mai multe antrenamente care vizează reacţia la principalele ameninţări şi riscuri specifice zonelor Kosovo şi Bosnia-Herţegovina. Una din provocările cu care se pot confrunta forţele KFOR in aceste zone de conflict este atacul cu cocktailuri Molotov din partea manifestanţilor. Confruntaţi cu aceste probleme, instructori din cadrul trupelor de Poliţie militară portugheză au pus la punct un antrenament denumit Fire Phobia. Acest antrenament vizează cunoaşterea particularităţilor focului propagat prin dispozitivele artizanale şi modul de reacţie la astfel de cocktailuri.

Caporal Crâpceanu Marian, plutonul Poliţie Militară: Am învăţat cum să înfruntăm focul, cum să ne apărăm, cum să recuperăm un coleg care a liat foc. Suntem obişnuiţi, am mai făcut acest gen de antrenament, ştim mare parte despre ce este vorba. Cu cât facem mai des, cu atât avem mai multă experienţă în situaţii reale şi ne descurcăm mai bine.

Reporter: O altă activitate la care au participat militarii români a fost antrenamentul de evacuare medicală MEDEVAC cu elicopterul.

Căpitan medic Radu Creţu: Antrenamentul acesta este important deoarece într-o situaţie reală personalul medical, fiind foarte puţin, toată lumea trebuie să fie în stare efectiv să ia omul de la locul procedurii incidentului şi să-l transporte la elicopter. Deci este o chestie vitală şi importantă care trebuie cunoscută de către toată lumea, nu doar de către personalul medical.

S-a prezentat şi s-au făcut exerciţii de îmbarcare în elicopter, totul desfăşurându-se, bineînţeles, sub nişte auspicii de învăţare - suntem aici în primul rând să învăţăm, şi dacă facem greşeli să ni le corectăm. Cel mai important cred că este aici lucrul în echipă, să fii atent la cine conduce activitatea, să fii atent la ce fac ceilalţi şi, în măsura posibilităţilor, să execuţi tot ce trebuie atunci când trebuie.

Reporter: La finalul instruirii s-a exersat îmbarcarea şi debarcarea unui echipaj complet în elicopter, iar o parte dintre militari au experimentat zborul cu elicopterul american UH 60 Black Hawk.

Realizator: Am sărbătorit ieri, ca în fiecare an, în 26 iunie, Ziua Drapelului Naţional. În marile garnizoane din ţară şi în teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militari români au fost organizate ceremonii de înălţare a drapelului naţional. La manifestările din Bucureşti a asistat şi Gabriela Ivan.

Reporter: Gabriela Ivan - Ceremonia a început la ora 10:00, în Piaţa Tricolorului din faţa Palatului Cercului Militar din Bucureşti, cu înălţarea drapelului în acordurile imnului naţional. Invitat special a fost sublocotenentul în retragere Bogdan Ioan Petru, veteran din cel de-Al Doilea Război Mondial, care a luptat la Oarba de Mureş şi care a împlinit chiar astăzi, 26 iunie, 90 de ani.

Bogdan Ioan Petru: Drapelul este viaţa mea, sufletul meu, este semnul sufletului românesc.

Reporter: La ceremonia desfăşurată în Piaţa Tricolorului au fost prezenţi şi militari din grupul Invictus România, care au lansat, cu acest prilej, o provocare.

Maiorul Petre Luca: Alergăm 24 de ore pentru eroi, în jurul Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I", mergem şi la cimitirul Pro Patria, lângă Bellu, lângă Parcul Tineretului, să punem steguleţe pentru eroii noştri care sunt îngropaţi acolo. Fiecare să se gândească la cineva din familie, fiecare are în familie un erou care a luptat pentru România, să se gândească la el, şi să facă un gest pentru el. Aprindeţi o lumânare, puneţi o floare, puneţi un tricolor şi faceţi poze cu numele eroului şi vă vom pune pe pagina Facebook a MApN. Pentru cei care vor face şi donaţii pentru cauza invictus de a trimite cel puţin un luptător rănit în teatrul de operaţii la Jocurile paralimpice Invictus avem şi un cadou special pentru ei.

Reporter: Tot ieri, muzica Regimentului 30 Gardă "Mihai Viteazu" a susţinut un concert în parcul Carol I din Capitală, iar seara militarii regimentului au participat la un marş cu torţe şi cu drapelul naţional, în lungime de aproximativ 50 de metri, pe traseul Piaţa Universităţii, Univcersitatea Naţională de Apărare "Carol I", Palatul Cotroceni şi sediul Regimentului 30 Gardă Mihai Viteazu.

Realizator: Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, şi şeful Statului Major General, generalul-locotenent Nicolae Ciucă, au participat, ieri, la ceremonia dedicată Zilei Drapelului Naţional organizată la Miercurea-Ciuc. Cu acest prilej, pe esplanada din faţa sediului Inspectoratului Judeţean de Poliţia Harghita, a fost arborat cel mai mare tricolor din judeţ.

Mircea Duşa: Trebuie să ne respectăm valorile, trebuie să ne respectăm simbolurile naţionale şi mai ales drapelul tricolor. El reprezintă independenţa, el reprezintă suveranitatea şi reprezintă unitatea poporului român.

Realizator: Şi iată-ne ajunşi la ultimul subiect al "Jurnalului militar" de astăzi: lista absolvenţilor români ai prestigioasei Academii Militare Americane West Point nu este una foarte lungă. La ea, însă, se mai poate adăuga, peste patru ani, la absolvire, încă un nume: Ovidiu Gabriel Baciu Ureche. Povestea începutului acestui drum ne-a spus-o chiar el, cu puţin timp înaintea plecării în Statele Unite ale Americii.

Ovidiu Gabriel Baciu Ureche: Ştiam de posibilitatea de a pleca la West Point în liceu, dar nu m-am gândit niciodată că o să pot să ajung eu să fiu cel care pleacă. Am zis să încerc şi conjunctura mi-a fost favorabilă şi am reuşit să fiu eu cel care are oportunitatea de a pleca şi a studia la ei. Iniţial am fost şase, trebuia să fim în primii 10% din cei admişi, am rămas doar trei, şi noi trei am mers la Bucureşti, am avut probă sportivă, o probă medicală destul de amănunţită, o probă psihologică, examenele SAT şi Toefl. Şi interviu la ambasadă, un domn maior american. Nu pot să spun că a fost nici greu, nici uşor, dar o pregătire continuă pe perioada liceului şi apoi anul I de academie într-un fel îşi spun cuvântul, îşi lasă amprenta. Concurenţa a fost acerbă, dar aşa a fost să fie. Mă aştept să fie o experienţă cu totul şi cu totul extraordinară.

Reporter: Au mai fost de la voi din academie?

Ovidiu Gabriel Baciu Ureche: Da, sunt doi absolvenţi, Marian Teodorescu şi Larisa Tudor. Am reuşit şi am vorbit cu ei şi mi-au povestit părţi legate de instrucţie şi de partea academică, dar până nu ajung eu să văd poate o să mi se pară extraordinar sau poate nu, cine ştie.

Ce ştiu eu, este instrucţia grea, iar cu ajutorul celorlalţi camarazi, şi nu sunt puţini, vreo 1.200, nu o să renunţ niciodată. Specializarea o să fie inginerie generală şi am înţeles că o să-mi aleg eu o ramură, mai spre sfârşit, iar ca specialitate pe armă militară - acolo nu o să am posibilitate să-mi aleg, o să am posibilitatea să urmez anumite cursuri, de paraşutism, de lunetişti, dar repartizarea pe armă aici în ţară o să o fac.

Mama a plâns puţin când a auzit, mi-au spus că sunt mândri de mine, şi sora mea mi-a spus la fel, şi un sentiment mai înălţător ca atunci când îşi spun părinţii tăi că sunt mândri de tine nu cred că există.

Realizator: Aici, "Jurnalul militar" a ajuns la final. Eu sunt Bogdan Silviu Răducan şi, până data viitoare, rămâneţi cu bine.