Jurnal Militar din 26.03.2016

Realizator: Cristian Dumitraşcu - Bună dimineaţa! Vă prezint, ca în fiecare sâmbătă dimineaţă, producţia marca "Ora Armatei", aici, la Radio România Actualităţi. Ne apropiem cu paşi repezi de finalul lui martie, o lună, ca de fiecare dată în ultmii ani, foarte bogată în evenimente cu caracter militar. PLATINUM LYNX 16-3 este un exerciţiu care ţine într-un fel capul de afiş al săptămânii militare în România. Au fost trageri cu muniţie de război la Babadag. Acest exerciţiu se încheie astăzi. Vom asculta o corespondenţă trimisă din celebrul deja poligon de lângă Tulcea. În rest, vom afla şi despre întrevederi la nivel de minşitri ai apărării între România şi Bulgaria, România şi Franţa. Vor mai fi şi o corespondenţă din Afganistan, una de la Bruxelles chiar, aniversarea militarilor craioveni din Batalionul 26 Infanterie Neagoe Basarab, supranumiţi craiovenii "Scorpionii Roşii", care, iată, împlinesc 20 de ani de la prima misiune internaţională. Vor fi şi veşti despre aviaţia militară, pentru că, în continuare, la Mihail Kogălniceanu, MIG-urile noastre zboară aripă lângă aripă cu F-urile 18 canadiene şi cam atât deocamdată despre sumarul nostru de astăzi. Ba nu, nu este tot. Spre final vom difuza şi un fragment dintr-un interviu eveniment cu nepotul generalului Leonard Mociulschi, un vânător de munte care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial şi care, din păcate, a cunoscut viaţa plină de privaţiuni a puşcăriilor comuniste. Nepotul marelui general este conferenţiar universitar, scriitor şi compozitor. Pe Adrian Mociulschi îl veţi ascultat vorbind despre fratele bunicului său, pe care l-a cunoscut în copilărie.

Să începem aşadar cu primele ştiri de actualitate militară. Miniştrii român şi bulgar ai apărării, Mihnea Motoc şi Nikolai Nankov Nencev, au avut o întâlnire luni, 21 martie, la sediul Ministerului Apărării din România. Cei doi demnitari au evaluat modalităţile de consolidare a cooperării regionale, menite să conducă la contracararea eficientă a riscurilor şi ameninţărilor cu care se confrută cele două state aliate în regiunea Mării Negre, aici unde suntem foarte interesaţi şi noi şi bulgarii. A mai fost o întâlnire oficială între ministrul Motoc şi omologul fracez, Jean-Yves Le Drian, în Franţa, miercuri, 23 martie. În cursul discuţiilor ambele părţi au subliniat necesitatea consolidării cooperării bilaterale în domeniul apărării, prin dezvoltarea şi permanentizarea dialogului strategic, intensificarea activităţilor în domeniile instruirii exerciţiilor comune şi al participării la misiuni sub egida NATO şi UE, lucruri cu care, de altfel, ne-am obşnuit. Şi, în fine, tot în această săptămână, a avut loc întrevederea ministrului apărrii naţionale cu ministrul afacerilor externe din Bosnia şi Herţegovina. Tot la sediul ministerului, Mihnea Motoc l-a primit pe excelenţa sa Igor Crnadak, ministrul afacerilor externe din Bosnia şi Herţegovina. Cei doi oficiali au apreciat progesul pe care Bosnia-Herţegovina l-a făcut în prezent în relaţia NATO şi Uniunea Europeană, iar ministrul nostru a afirmat că asigurarea stabilităţii Balcanilor de Vest este o prioritate pentru ţara noastră şi că România participă activ la eforturile şi acţiunile NATO şi UE din această regiune.

AUDIO: Emisiunea Jurnal Militar din 26.03.2016:

Se ştie - mai ales dacă ascultaţi "Jurnal militar" în fiecare sâmbătă - se ştie că noi la Sarajevo avem încă mulţi ofiţeri şi subofiţeri care fac parte din Brigada EUFOR, acolo la Sarajevo. Din păcate, în această săptămână terorismul a lovit din nou şi nu oriunde, ci în inima Europei - iată că trecem la următorul subiect - acolo unde se află şi cartierul general NATO. La telefon se află locotenet-colonelul Radu Dinu, de la Reprezentanţa Militară a României la NATO şi Uniunea Europeană. Mulţumesc domnule Dinu. De la Bruxelles, din locul atins de mâna perfidă a terorismului, aş vrea să aflăm care au fost momentele acelea pentru dumneavoastră şi pentru toţi românii pe care îi cunoaşteţi, mai ales pe cei din armată. Domnule locotenent-colonel Radu Dinu, bună dimineaţa!

Lt.col Radu Dinu: Am onoarea să vă salut şi vă mulţumesc pentru invitaţie. Cum să fie? Eram în acel moment al zilei în care cafeaua de dimineaţă îşi făcuse efectul şi porneam, cu energia la cote supermulţumitoare, să ne îndeplinim sarcinile cotidiene. Vestea despre primele atacuri, cele de pe Aeroportul Zaventem, care se află la aproximativ trei kilometri de cartierul general al NATO, mi-a dat-o un coleg, care împreună cu familia urma să plece în concediul de odihnă cu avionul, ei ajungând în parcarea "Kiss&Fly" a aeroportului exact în momentul în care a explodat prima bombă. Cea de-a doua explozie, care s-a produs la aeroport, una mult mai puternică şi mult mai aproape de locul în care se aflau colegii noştri, a avut darul de a-i înspăimânta teribil şi de a-i convinge să părăsească locul cât mai repede.

Realizator: Dumnevoastră nu aţi aflat, eu ştiu, nu au fost alerte în zilele premergătoare, având în vedere că totuşi lucraţi şi într-o structură militarizată?

Radu Dinu: Din luna decembrie a anului trecut se menţinuse un nivel oarecum ridicat de alertă teroristă, nu numai la sediul NATO, ci şi la instituţiile europene din Bruxelles şi din întreg Bruxellesul, dar nu existau temeri întemeiate pentru... sau care să vizeze un atac terorist iminent, să zicem.

Realizator: Iar la această oră care este situaţia? Care este atmosfera sâmbătă dimineaţa, acum, în Bruxelles?

Radu Dinu: Bineînţeles, nu putem vorbi despre o stare de linişte şi de pace. Este permanent deasupra noastră o stare de nelinişte, nu ştim niciodată sau în ce moment se poate întâmpla un nou atac, mai ales că după momentul 22 au urmat o sumedenii de razii pe întreg teritoriul Bruxellesului, s-au făcut scotociri pentru a-i găsi pe potenţialii atentatori şi starea de linişte deocamdată lipseşte în Bruxelles. Bineînţeles, fiecare dintre noi ne facem griji pentru familiile care ne însoţesc aici la post, dar trăim cu speranţa că toate treburile se vor linişti şi vom avea parte de ceea ce trebuie aici, la Bruxelles.

Realizator: Aveţi idee cam câţi militari ai Armatei Române sunt la post acum, la Bruxelles? O cifră aproximativă.

Radu Dinu: În jur de 50 de militari, din toate structurile Armatei, care sunt la Bruxelles.

Realizator: 50 de militari, care cred că în majoritate sunt şi cu familiile după ei la Bruxelles, aşa cum este şi normal. Vă mulţumim foarte mult pentru intervenţie. Să sperăm că lucrurile vor intra în normal şi că nu vor mai fi astfel de evenimente şi o să vă rog să ne mai acceptaţi câte un telefon, aşa, într-o sâmbătă dimineaţă, să ne mai spuneţi care mai este situaţia acolo.

Radu Dinu: Şi eu vă mulţumesc şi sper ca motivele să fie mai liniştite decât /.../

Realizator: Noi ne-am mai auzit odată, dar era altceva, erau nişte competiţii între armatele de acolo. Să sperăm că vom avea motive doar de genul acesta să vă sunăm la Bruxelles. Vă mulţumesc tare mult. Locotenent-colonel Radu Dinu este la post la Bruxelles, până undeva anul viitor. Mergem de la Bruxelles, acolo unde spuneam, mâna perfidă a terorismului a lovit săptămâna asta, tocmai în Afganistan, acolo unde armata română luptă împotriva acestui flagel al lumii moderne chiar din 2002. Avem chiar două miniinterviuri, pe care ni le-a transmis Mădalina Ilinca. Militarii din Brigada 5 Mecanizată "Podu Înalt" din Iaşi au ajuns de curând în Afganistan. Îl vom asculta pe comandantul echipei de consiliere, asistenţă şi instruire, maiorul Ioan Sorin Ciobanu.

Ioan Sorin Ciobanu: Am început desfăşurarea lecţiilor de antrenare şi advising pentru militarii /ANA/. Militarii afgani sunt receptivi atâta timp cât reuşeşti să le captezi atenţia, cât vii cu ceva nou şi, dacă reuşeşti asta, să-i faci să înţeleagă că rolul nostru este de a ajuta, succesul este garantat.

Realizator: L-am ascultat pe Ioan Sorin Ciobanu. Să-l ascultăm şi pe medicul Batalionului 2 Infanterie Călugăreni, locotenent-colonelul Răzvan Boşoteanu, despre cursul Combat /Lower Receiver/.

lt. col. Răzvan Boşoteanu: Este o grupă mică, care cuprinde doar un singur sanitar, de aceea rolul lui este foarte important. Echipamentele de prim-ajutor individual le-am văzut, sunt pe ei. Cursul de astăzi s-a referit în special la folosirea acestor echipamente medicale, la folosirea turnichetului - este un dispozitiv medical specific teatrului de operaţiuni. Această activitate are ca principal scop deprinderea unor manevre minime de prim-ajutor şi de autoajutor.

Realizator: Săptămâna acesta, după cum vă spuneam şi la început, în Poligonul Babadag din Tulcea, militari din forţele terestre şi navale participă la modulul de pregătire PLATINUM LYNX 16-3 din cadrul exerciţiului multinaţional Black Sea Rotational Force 16. Locotenent-colonel Cătălin Crăcea din Brigada 9 Mecanizată Mărăşeşti. Dânsul ne-a transmis, prin telefon, corespondenţa pe care vă invit să o ascultăm.

lt. col. Cătălin Crăcea: La acest exerciţiu au participat un număr de 120 de militari români şi 200 de militari din Bulgaria, Slovenia şi Statele Unite ale Americii. Pe durata exerciţiului s-au executat trageri cu armament uşor de infanterie, acordarea primului ajutor pe câmpul de luptă şi s-au exersat procedurile de comandă-control la nivelul subunităţii. Aş dori să menţionez că participarea la astfel de exrciţii multinaţionale a devenit deja o obişnuinţă pentru noi. Alături de celelalte ţări membre NATO participăm la misiuni împreună, ne instruim împreună. De asemenea, Poligonul Babadag, Baza Militară de la Mihail Kogălniceanu şi unităţile din Dobrogea sunt dispuse la o distanţă relativ scurtă unele faţă de celelalte şi acestă dispunere geografică a facilitat practic planificarea, organizarea şi desfăşurarea acestor tipuri de exerciţii. La final de exerciţiu, nu putem decât să spunem că ne-am atins obiectivele propuse şi că suntem mulţumiţi de modul în care s-au derulat toate actvităţile în această perioadă. Suntem mulţumiţi de realizarea schimbului de experienţă între militarii diferitelor naţiuni participante, iar rezultatele obţinute la tragere au demonstrat efortul depus zilnic în timpul şedinţelor de instruire care au avut loc în unitate.

Realizator: Vorbim despre o repatriere a militarilor de la Batalionul de operaţii speciale Vulturii din Târgu Mureş. Suntem într-o perioadă în care se fac multe rotiri în Afganistan, unii ajung, alţii se întorc în ţară. A avut loc ceremonia de repatriere a grupului românesc de operaţiuni speciale care a fost dislocat în Afganistan timp de şase luni. În teatrul de operaţii militarii românii au executat misiuni de asistenţă militară în sprijinul forţelor de securitate, iar pentru modul în care şi-au îndeplinit misiunea au fost recompensaţi cu numeroase medalii naţionale şi internaţionale.

Generalul de brigadă Mircea Şuta: Misiunea, ca de obicei, nu a fost una simplă, a presupus tot ceea ce a însemnat partea de pregătire anterioară să fie pusă în practică. Au fost îndeplinite sarcinile şi misiunile stabilite atât la nivelul naţional, prin ordinul care a fost dat la momentul plecării acestora în teatrul de operaţii, cât şi în ceea ce priveşte ordinul de operaţii care a fost dat la nivelul Comandamentului din teatrul de operaţii Afganistan al operaţiei Resolute Support. trebuie să amntesc faptul că anul acesta plinim zece ani de când avem permanent în teatrul de operaţii o structură de operaţii speciale, zece care putem să afirmăm cu tărie că am reuşit să ne îndeplinim toate misiunile care ne-au fost încredinţate, zece ani care ne-au adus o experienţă deosebită. Dar în acelaşi timp, nu pot să nu mă gândesc şi la colegii pe care i-am pierdut şi pentru care aduc un pios omagiu şi la care ne gândim în permanenţă, la cei care au fost răniţi, dar, aşa cum stă bine luptătorului din forţe speciale, ne uităm înainte, avem grijă şi de trecut, de prezent, dar, în mod deosebit, de ceea ce înseamnă viitorul pentru noi. În toţi aceşti zece ani de zile au fost acoperite 16 rotaţii în diferite teatre de operaţii, în care, aşa cum spuneam anterior, misiunile specifice au fost îndeplinite cu succes.

Realizator: Ieri s-au împlinit 20 de ani de la participarea militarilor Batalionului 26 Infanterie din Craiova, supranumit "Scorpionii Roşii", la misiunea UNAVEM III Angola, misiune sub egida ONU.

Comandantul batalionului, colonelul Dan Ionescu: La misiunea Batalionului 26 am fost în 1996, era începutul misiunii internaţionale a Armatei Române, respectiv în Angola, în misiunea UNAVEM III, într-un detaşament de 600 de oameni, sub comanda, pe atunci, a locotenent-colonelului Pîlşoiu. De atunci, Batalionul 26 a participat la 13 misiuni internaţionale, fiind în aceşti ani de misiuni în care, de fiecare dată, şi-a făcut datoria şi a atins obiectivele trasate de către eşalonarea superioară şi de către MApN. În ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor curente, Batalionul 26 îşi continuă activităţile de pregătire în cadrul în care este stabilit de către MApN şi este gata oricând să-şi desfăşoare misiunile ş acţiunile atât în teritoriul naţional, cât şi în mediul internaţional În final, daţi-mi voie să urez 'la mulţi ani' tuturor celor care, de-a lungul timpului, peste 20 de ani, au servit sub drapelul Batalionului 26, în ţară sau peste hotare, dar nu numai, ci şi tuturor camarazilor din Armata României 'la mulţi ani'.

Realizator: După această aniversare de la Craiova, trecem din nou la acţiune în baza militară de la Mihail Kogălniceanu. Continuă exerciţiul aerian româno-canadian Dacian Aero 2016. Aproximatv 200 de militari din Forţele Aerene Române, cu aeronave MIG 21 Lancer şi IAR 330 Puma, desfăşoară, încă de la începutul lunii martie până în 10 aprilie, antrenamente specfice împreună cu un detaşament format din circa 100 de militari, cu patru aeronave de tip CF-18 Hornet aparţinând Forţelor Aeriene Regale Canadiene. Spuneam la început că MIG-urile au zburat aripă lângă aripă cu F-urile canadiene; ei bine, o să aflaţi că nu s-a întâmplat prea des până acum acest lucru, fiindcă vremea a fost cum a fost, dar mai este timp până în 10 aprilie. Directorul exerciţiului, comandorul Daniel Moise, este directorul român al exerciţiului şi a transmis din Baza militară Mihail Kogălniceanu corepondenţa pe care o ascultăm.

Daniel Moise: Până acum am reuşit să executăm misiuni în comun cu partenerii canadieni. Vremea nu prea ne-a permis să zburăm atât de mult cât ne-am fi dorit. Sperăm ca pe viitor, până pe 10 aprilie, să prindem cât mai multe zile de antrenament în comun. Misiunile, în general, sunt bazate pe operaţiuni aer-aer, deoarece asta este principala noastră misiune aici, şi este un prilej extraordinar pentru piloţii de vânătoare din escadrila 861 să practice tehnici tactice şi proceduri NATO, în colaborare cu partenerii străini, pentru că noi am realizat, cu toate că zburăm pe platforme diferite, adică F 18 este un avion net superior MIG-ului 21, procedurile sunt la fel. Şi pe viitor, în doi, trei ani, îi aşteptăm să se întoarcă la noi, iar noi să executăm aceste tehnici tactice şi proceduri cu avionul F 16 pe care îl vom avea în dotare.

Realizator: O ştire despre înzestrare, care îi bucură pe toţi cei care ştiu în ce situaţie se află de mai mult timp armata. Sigur, nu este foarte grav ce se întâmplă, dar ntotdeauna este nevoie de bani şi de înzestrare în armament. Romtehnica a semnat, vinerea trecută, cu o firmă din Israel contractul pentru modernizarea MLI-84 M cu instalaţie de lansare rachete antitanc dirijate Spike. De asemenea, fregatele Regele Ferdnand şi Regina Maria vor f modernizate.

Secretarul de stat pentru armament din MApN, Gabriel Beniamin Leş: Este un program extrem de important, oarecum similar cu prima escadrilă deavioane F 16, un program care se va derula undeva pe aproximativ cinci ani de zile până va fi modernizată şi adoua fregată. În acest moment, fregatele sunt echipate la nivel de patrulare, deci ele sunt capabile de navigare. Există un tun montat pe ele, funcţional şi, bineînţeles, lansatoare de torpile şi torpile. Partea de modernizare prevede, bineînţeles, alte componente oarecum adaptate noilor cerinţe, echipamente moderne. Aş putea să vă spun, eventual, câteva dintre ele: sistemele de rachete antiaeriene, sisteme de rachete antinavă, sisteme de tunuri şi rachete pentru apărare contra rachetelor antinavă. Bineînţeles, discutăm şi de senzori de înaltă performanţă, integraţi într-un combat management system care să fie funcţional pentru fregată în parte, ca să fie compatibile astfel încât cele două fregate să poată lupta împreună şi, bineînţeles, să fie interoperabile cu toate categoriile de forţe din cadrul Armatei Române. De fapt, asta este ideea: să integrăm toate categoriile de forţe, toate să aibă aceeaşi informaţie, să poată lupta în comun în conflict.

Realizator: Săptămâna aceasta, l-am invitat la sediul trustului de presă al Armatei pe Adran Mociulschi, nepotul legendarului general de vânători de munte Leonard Mociulschi, un general cu mari merite şi rezultate pe câmpul de luptă, un comandant foarte iubit de subordonaţi, care, după 1948, a fost declarat indezirabil de comunişti, a făcut ani de zile detenţie politică, fără a i se putea demonstra nicio vină. De altfel, toţi anii de puşcărie au fost, de fapt, un arest preventiv, iar la vizita generalului francez Charles de Gaulle, acesta a cerut să-l vadă pe vechiul său camarad din război, vânătorul de munte român, despre care nu ştia că este căzut în dizgraţiar egimului de la Bucureşti. Vă invit să ascultaţi o parte din interviul de o oră cu nepotul generalului Leonard Mociulschi, cu Adrian Mociulschi, muzician şi scriitor, conferenţiar universitar, astăzi, la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. Varianta integralăa interviului va fi publicată pe adresa de Facebook "Interviurile Ora armatei".

Adrian Mociulschi: Era un om care îţi transmitea o energie pe care o simţeai, chiar ca şi un copil, o anumită putere, pe care acum o desluşesc mai bine, a forţe sale morale interioare, un om blând, un om, cum aţi spus, foarte modest, a trăit în modestie şi în austeritate, pentru că pentru el armata a fost viaţa sa şi pentru a fi un ostaş desăvârşit, un desăvârşit luptător, preocupările sale au fost legate doar de desăvârşirea propriei instrucţii care l-a ăş dusla rezultatele prin care a făurit fapte de arme. Generalul Mociulschi şi-a făcut datoria faţă de ţară, oriunde ţara l-a trimis, atât pe frontul de Est, unde a contribuit la eliberarea teritoriilor ocupate ale Basarabiei şi Bucovinei. Generalul Mociulschi, în fruntea trupelor sale de Vânători de Munte, a intrat primul în oraşul Sevastopol, în urma ofensivei româno-germane care a avut loc la acea vreme.

Realizator: Cum s-a răsfrânt asupra famielie dumneavoastră istoria recentă pe atunci a generalului Mociulschi, care a fost, din păcare, încarcerat? Câţi ani de înschisoare a săvârşit?

Adrian Mociulschi: Şapte ani şi două luni. Iniţial a fost în '46 alături de toată floarea armatei române, de toţi generalii, mai ales cei care au luptat pe frontul din Est. A fost acuzat de crime de război, dar chiar Tribunalul Popular nu l-a găsit vinovat şi a fost achitat în '46. Totuşi, regimul comunist de atunci nu s-a împăcat cu ideea ca unul dintre...

Realizator: Încă nu era Republică Populară atunci când a fost achitat, după care a venit regimul...

Adrian Mociulschi: În '47 a fost arestat pe baza unui mandat de arest preventiv, deci fără niciun proces, pe baza unui denunţ, cum se proceda în epocă, potrivit căruia generalul Mociulschi ar fi intrat în legătură cu ofiţeri aliaţi, din Comisia aliată de control, britanici şi americani, şi acest lucru, sigur, în optica guvernanţilor comunişti, era considerată o crimă.

Realizator: Şi cât a stat în arest preventiv?

Adrian Mociulschi: Acest arest preventiv s-a lungit peste şapte ani de zile, deci din august-septembrie 1947, până în a doua jumătate a anilor '50, când a fost eliberat. Atunci, sigur, a fost şi un moment de emancipare a României faţă de Moscova şi tot într-un context politic, să spunem aşa, generalul Mociulschi, care, sigur, după ce a fost eliberat din detenţie a avut domiciliu forţat şi muncea descărcând vagoane de marfă în oraşul Blaj.

Realizator: A fost deposedat de orice proprietate, cum era atunci?

Adrian Mociulschi: Absolut, şi pământul. El avea dreptul la câteva hectare în calitate de cavaler al Ordinului Mihai Viteazul la Codlea. A fost deposeat de munca sa şi de drepturile pe care şi le-a dobândit şi pe care statul i le-a dat ca o recunoaştere, dar pentru a supravieţui a făcut muncile cele mai de jos, pentru a-şi asigura traiul sieşi şi familiei, cu aceeaşi demnitate şi, din ceea ce putem vedea, şi-a îndeplinit destinul ca un soldat care îşi îndeplineste vocaţia sa şi reuşeşte în final să biruie deasupra vieţii, pentru că destinul său şi evenimentele ulterioare au dus şi la o recunoaştere, pentru că stăruinţa şi buna credinţă mai devreme sau mai târziu tot îşi află izbănda. Şi aici aş vrea să menţionez momentul din 1966. Cine s-ar fi gândit că o personalitate precum Charles de Gaulle avea să ajungă în România şi să întrebe şi de generalul Mociulschi, este un lucru la care nici generalul nu s-ar fi gândit.

Realizator: Îi mulţumesc lui Adrian Mociulschi, nepotul generalului Leonard Mociulschi.